Ar trebui să fim optimiști în ceea ce privește unitatea Europei, a declarat profesorul Loïc Grard, profesor de drept public la Universitatea din Bordeaux, într-un interviu pentru Radio Bulgaria. Ocazia - o dezbatere despre construcția europeană, perspectivele și provocările cu care se confruntă Europa, organizată în cadrul Lunii Francofoniei de către Institutul Cultural Francez din Sofia.

Încă de la începuturile sale, în anii 1950, proiectul european a fost o căutare a unificării casei noastre comune care este Europa. Ruperea blocului estic în anii 1990 a dus tocmai la acest lucru - mai puțin de 15 ani mai târziu, țările din acel bloc erau deja în Uniunea Europeană. "Astăzi, avem o nouă ruptură, dar ar trebui să fim optimiști, deoarece criza din Ucraina va accelera aderarea Balcanilor, ceea ce, la rândul său, va impulsiona aderarea Ucrainei", explică profesorul Grar, "Iar dacă Europa se va mișca cu aceeași viteză este o altă întrebare. Putem fi o familie fără să progresăm cu aceeași viteză"."

Europa a trăit întotdeauna cu riscuri și vor exista întotdeauna riscuri în calea sa - migranți, mediu, criza geopolitică actuală. Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit chiar de "policrize", își amintește profesorul Grar. Important, spune el, este ca răspunsul să fie unul comun, ca în cazul crizei financiare grecești sau al Kovidelor: "Europa nu este problema, ci soluția", conchide el.

Cum se situează neînțelegerea dintre Bulgaria și Macedonia de Nord în acest context european? Loïc Grard face o analogie cu disputele asupra Irlandei de Nord, care au fost reaprinse de Brexit:

"Vedem o minoritate protestantă dintr-o țară catolică care se identifică ca aparținând unei țări protestante vecine. Problema dintre Bulgaria și Macedonia de Nord este, în esență, aceeași. Prin urmare, dacă cele două țări se află într-o casă comună, fără frontiere economice, dacă Macedonia de Nord intră în UE, aceasta va rezolva problemele în loc să le creeze".

La ce înseamnă să fii cetățean european răspunde un alt participant la dezbatere - Ildiko Otova, lector de științe politice la Universitatea Noua Bulgară din Sofia:

"A fi cetățean european înseamnă a fi cetățean, ceea ce ar însemna a fi activ - subliniază ea pentru Maria Stoeva de la redacția franceză a Radio Bulgaria - Cetățenia a fost localizată de mult timp în afara granițelor statului național și s-a desprins de acest raport pur juridic. Este o activitate și un angajament. /.../ Înseamnă să ai o poziție, să mergi să protestezi, să semnezi o petiție sau pur și simplu să îți exprimi o opinie. Înseamnă să fii cetățean și așa se construiește Uniunea Europeană. Ea se construiește prin intermediul cetățenilor săi și dincolo de instituții."

Modalitatea de a implica individul în marea construcție politică este de a spune povești, spune Ildiko Otova. "Să spunem că, atunci când vorbim despre migrație, vorbim despre statistici, dar de fapt sunt cuvintele care construiesc realități și sunt oameni în spatele acestor cifre. "Vorbele politice, inclusiv în Bulgaria, ucid politicile", spune ea, iar "rolul mass-media nu este deloc neglijabil în impunerea unor vorbe negative.

Potrivit lui Jean Crombois, profesor de studii europene la Universitatea Americană din Bulgaria, apartenența la Uniunea Europeană are o dimensiune simbolică. Majoritatea studenților săi care sunt interesați de Uniunea Europeană nu au cetățenie europeană, în timp ce pentru studenții bulgari aceasta este un dat. "Avem mulți studenți din Kosovo, Albania, Macedonia de Nord, Georgia, Moldova - au o sete de Europa pe care noi le-o refuzăm."

Ce sens are Europa de astăzi?

"Noua narațiune este noua narațiune europeană", spune profesorul Loïc Grard. "Vechea narațiune este despre Europa care ne protejează de barbaria secolului XX, care nu se va mai repeta - asta crede toată lumea, poate că se înșeală. Ideea este în continuare aceeași - Europa care ne protejează. Astăzi, amenințarea, riscul comun, este clima. Evident, acest risc este îndepărtat în timp, dar poate că nu atât de mult." Numai un răspuns comun poate fi eficient: "dacă ne luptăm ca 500 de milioane de oameni, putem afecta întreaga lume, așa că o Europă puternică protejează", subliniază profesorul Grard.

Fotografii Institutul Francez din Bulgaria