Călătoria de-a lungul secțiunii bulgaro-române a Dunării poate fi o adevărată aventură. Cursurile inferioare ale râului, unde apele sale lente intră pe teritoriul celor două țări, devenind o graniță naturală între ele, sunt încă terra incognita pentru turism. Malurile sunt sălbatice, acoperite de stufărișuri și verdeață luxuriantă. Spre încântarea ornitologilor și a turiștilor "obișnuiți", zonele umede ale Dunării sunt un refugiu sigur pentru specii de păsări rare, amenințate la nivel mondial. Iar malul bulgăresc este presărat cu urme de cetăți și așezări antice care au supraviețuit ridicării și căderii lor. 

Este unul dintre cele mai puțin urbanizate colțuri ale Bătrânului Continent și una dintre cele mai sărace și mai înapoiate regiuni din cadrul Uniunii. Este de remarcat faptul că litoralul românesc este mai jos și mai plat. Aici, râul curge până la 20 km în interior, formând pe alocuri mlaștini pustii. Dar o serie întreagă de orașe periferice îi așteaptă pe vizitatori cu bulevardele lor largi și cu clădirile vechi, dărăpănate, în stil vienez, care se detașează de peisajul urban cenușiu al prefabricatelor post-socialiste. Casele cu un etaj, dărăpănate, cu curți înguste și claustrofobe, înghesuite la marginea drumului, stârnesc, de asemenea, curiozitatea.

Una dintre cele mai mari atracții din această parte a râului este defileul Cazanelor Dunării. Aici, la granița dintre România și Serbia, ultimele înălțimi ale Munților Carpați coboară ușor spre câmpie pentru a se întâlni cu apele Dunării și a forma cel mai mare defileu din Europa. Următoarea oprire a turistului curios este Craiova, unul dintre cele mai mari orașe din România, cu o universitate unde se predă filologie bulgară, un aeroport și un centru magnific cu clădiri frumoase de peste 100 de ani, neatinse de arhitectura socialistă a lui Ceaușescu. În orașul Calafat, traseul Dunării trece pe teritoriul bulgăresc prin intermediul noului pod peste Dunăre 2 și duce direct în orașul Vidin. Coasta bulgară este mai înaltă, mai accidentată și înecată în verdeață. Aici, aproape fiecare așezare importantă păstrează urmele unei cetăți antice sau ale unui sistem de apărare militară construit încă din epoca romană. În Vidin, nu puteți să nu vedeți silueta impunătoare a cetății medievale Baba Vida, situată pe malul râului - cea mai mare structură de acest fel din acea epocă păstrată pe meleagurile noastre. "Eu și prietena mea venim din România, unde am vizitat mai multe rezervații naturale", spune tânărul francez Valérie, adăugând:

"Din ceea ce am văzut și din indicațiile ghidului, am înțeles că nord-vestul Bulgariei și coasta Dunării sunt și mai sălbatice și oferă imagini naturale frumoase. Desigur, totul depinde de tipul de turism pe care îl practicați. Pentru oameni ca noi, care caută să intre în contact cu natura, aici este paradisul!".

Într-adevăr, regiunea dunăreană din nord-vestul Bulgariei oferă surprize plăcute. Pe ambele părți ale drumului, nu departe de malurile râului, ca pe fundalul unei producții cinematografice fantastice, se ridică stâncile Belogradcik - una dintre minunile naturii bulgare. O serie de trasee printre formațiunile stâncoase, precum și posibilități de plimbări cu bicicleta, vă vor îndepărta de existența voastră cenușie și vă vor face să iubiți acest loc neatins de civilizație. Dar dacă vă decideți să continuați pe drumul îngust și accidentat care șerpuiește de-a lungul râului și care duce spre orașele bulgare Nikopol și Sviștov, pregătiți-vă pentru o călătorie lungă și plină de peisaje melancolice. Satele de odinioară de pe malul râului, pline de viață și de pălăvrăgeala copiilor, sunt acum pustii, iar casele pustii, cu ferestre și acoperișuri șubrede, sunt lăsate la mila vântului de câmpie și a uitării.

În Nikopol, nu uitați să mergeți în localitatea Kaleto, unde sunt împrăștiate rămășițele așa-numitei Cetăți a Șișmanului, legate de unul dintre cele mai tragice momente din istoria Bulgariei - căderea Bulgariei sub dominația otomană. În 1395, după lupte grele, fortăreața a fost capturată de cuceritor. Ultima călătorie vă va duce la Sviștov. Orașul universitar vă va cuceri pentru totdeauna cu arhitectura sa frumoasă, mai degrabă tipică orașelor dunărene din Europa de Vest, și cu viața sa tinerească, neobișnuită pentru aceste latitudini. Dar poate că cel mai pitoresc loc de-a lungul Dunării este canionul râului Rusenski Lom, cu formațiunile sale stâncoase pitorești, cu glas de pasăre, cu satele și pensiunile împrăștiate la poalele lor. În trecut, nișele de stâncă din apropierea satului Ivanovo au fost folosite ca sanctuare sfinte de către călugării care s-au stabilit în zonă, lăsându-ne moștenire zeci de capele de stâncă, mănăstiri și celule.

Tutrakan este, de asemenea, o surpriză plăcută. Situat parcă la capătul lumii, orașul de coastă și-a păstrat spiritul de odinioară al unui sat de pescari. Muzeul unic al pescuitului și al navigației pe Dunăre, parcul vast și plin de flori de pe coastă și faimoasa supă de pește Tutrakan sunt doar o parte din mozaicul turistic al zonei. Rezervația Biosferei Srebarna, situată pe Via Pontica - una dintre principalele rute de migrație a păsărilor care zboară pe Vechiul Continent - adaugă o notă de culoare. Radka Terzieva de la Centrul de informare al rezervației ne spune:

"90 de specii de păsări cuibăresc în permanență în această rezervație, 90 de specii își produc și își cresc puii, iar un total de 220 de specii au fost înregistrate aici, majoritatea oprindu-se temporar înainte de a continua spre sud. Avem destul de mulți vizitatori. Anul acesta am primit aproximativ 11 mii de turiști. Bulgari, străini... Am avut chiar și un african care a spus că se simte ca în Africa sa natală!"

O serie de proiecte europene sunt în curs de realizare pentru revitalizarea și promovarea secțiunilor bulgare și românești ale Dunării. Printre acestea se numără așa-numita "Strategie comună pentru dezvoltarea teritorială durabilă a regiunii transfrontaliere România-Bulgaria", subcontractată de Asociația bulgară pentru turism alternativ (BAAT). Una dintre idei este aceea de a trasa și promova trasee turistice în acest colț pitoresc, neatins de globalizare, care are multe de oferit oamenilor cu simțurile larg deschise pentru frumos și valoare.

 Foto: Veneta Nikolova