Diferite grupuri profesionale din Bulgaria protestează cu o revendicare de bază - o creștere salarială. Creșterea prețurilor la electricitate și încălzire, precum și la alimentele de bază, pune la grea încercare bugetele familiilor. Potrivit unor statistici, peste 2 milioane de bulgari sunt săraci în energie în prag de iarnă. Instabilitatea politică din țară și incertitudinea cu privire la viitorul guvern fac ca situația să fie pesimistă, iar până la 31 octombrie proiectul de lege privind bugetul de stat trebuie să intre în Parlament.

Echipa ministrului interimar de finanțe, Rosița Velkova, a elaborat trei opțiuni bugetare pentru 2023. Cel de bază prevede un deficit de 6,6%, o nouă datorie de stat de aproape 16 miliarde de leva și o inflație de 6,4%. Plafonul pensiei va rămâne la 3.400 BGN, iar pensia minimă va fi de 467 BGN, care va deveni 523 BGN la 1 iulie. Salariul minim va rămâne la 710 BGN. Rata șomajului este stabilită la 4,6%, iar creșterea economică la 1,6%.

Analistul financiar prof. Garabed Minasyan a adăugat că țara are nevoie de o politică fiscală viabilă:

"Politica fiscală are multe scopuri și obiective. Una dintre ele este menținerea unei stratificări sociale acceptabile în societate. Acest lucru are legătură cu reducerea decalajului salarial dintre straturile superioare de venituri și cele inferioare. Vedem în mod constant aceste tensiuni sociale care apar în diferite sfere, iar Ministerul de Finanțe ar trebui să se mobilizeze pentru a stinge incendiile, mai degrabă decât să le planifice în prealabil. De asemenea, este foarte important ca Ministerul Finanțelor, prin politica sa fiscală, să creeze condițiile pentru a stimula activitatea economică și pentru a susține creșterea economică."

Potrivit macro-economistului, Bulgaria are cea mai mare stratificare socială din UE. Raportul care măsoară acest indicator este de 40%, în timp ce media UE este de 30%. Întrebarea ar trebui să aibă în vedere cauza acestei stratificări sociale ridicate și dacă bugetul de stat contribuie la formarea ei. "Ideea nu este de a stinge incendiile odată ce oamenii sunt în stradă, ci de a planifica acțiuni pentru a preveni o mai mare stratificare", subliniază analistul.

"În mod tradițional, așteptăm să facem cheltuieli în timpul anului, ceea ce este convenabil pentru administrație, iar la sfârșitul perioadei, în mod tradițional, banii sunt "vărsați" în piață pentru tot felul de cheltuieli. Cheltuielile de capital sunt aproape în mod tradițional neglijate în țara noastră, adică se renunță la ideea de a urmări o politică de finanțe publice bine orientată și bine gândită. Și sunt necesare, pentru că țara are nevoie urgentă de dezvoltarea a tot felul de proiecte de infrastructură - infrastructură rutieră, infrastructură militară, în domeniile educației, medicinei, culturii și sportului. Absența unor astfel de facilități de infrastructură îngreunează procesul de investiții."

Activitatea investițională insuficientă din țară și exportul de capital local în străinătate sunt unele dintre cele mai mari rele ale societății bulgare, a declarat profesorul Garabed Minasyan.

"De exemplu, anul trecut am avut 7,7 miliarde de euro de capital bulgăresc exportat. Aceasta reprezintă 2/3 din investițiile care au fost făcute în țară. Potrivit raportului pentru anul 2021, pe care INS l-a publicat recent, există o creștere peste tot - creșterea PIB-ului cu 7,6%, creșterea consumului cu 6,7% și creșterea exporturilor și importurilor etc. Singura scădere este înregistrată la investiții, care au scăzut cu 8,3%. Iar execuția preconizată a bugetului pentru anul în curs prevede, de asemenea, o scădere de 4% a investițiilor. Este normal să ne întrebăm, ce fel de economie este aceasta în care investițiile scad substanțial, iar noi vedem o creștere a PIB-ului și a consumului?".

Compilat de Elena Karkalanova (pe baza unui interviu realizat de Snejana Ivanova, BNR-Orizont)