Dominique Wolton, sociolog și scriitor francez cu o operă impresionantă în domeniul comunicațiilor, tehnologiilor, globalismului, construcției europene și diversității culturale, a efectuat o vizită în Bulgaria cu ocazia deschiderii biroului bulgar al revistei științifice HERMES, pe care a fondat-o în 1988 și pe care o conduce până în prezent. În cuvintele lui Wolton, pe parcursul celor 35 de ani de existență, revista s-a străduit să supună comunicarea unei analize interdispilinare, în conexiunea sa cu oamenii, tehnologiile, culturile și societățile, la care au contribuit de-a lungul anilor 2 000 de autori. În cadrul unor conferințe deschise la Universitatea St. Kliment Ohridski din Sofia, Dominique Wolton și-a prezentat ideile despre comunicare ca fiind un proces constant de negociere, incomensurabil mai complex decât informația, indiferent de viteza tehnologiilor.

Într-un interviu acordat postului Radio Bulgaria, Dominique Wolton a explicat semnificația termenului inventat de el "incomunicare" - o condiție prealabilă pentru coexistență, în opoziție atât cu comunicarea, cât și cu acomunicarea - o respingere radicală a comunicării care nu poate duce decât la război și violență.

Comunicarea dintre noi se bazează în mare măsură pe stereotipuri:

"Un stereotip este o caricatură a persoanei cu care se vorbește, un obstacol în calea comunicării, însă fără stereotipuri nu pot începe să vorbesc cu cealaltă persoană pentru că seamănă cu mine", explică Wolton.

Oficialitatea, plină de clișee, nu este mai puțin complexă, este falsă, dar este o modalitate indirectă de a vorbi unii cu alții și este esențială pentru dialog. "Stereotipurile, officialese trebuie criticate, dar nu trebuie să fim atât de naivi încât să credem că putem vorbi liber unii cu alții."

Deci, cum decurge dialogul dintre Europa de Est și Europa de Vest?

"Comunismul a împărțit Europa în două. În timpul celor 60 de ani de comunism, în Europa de Vest a existat libertate și democrație. Mi se pare că unificarea din 1990 nu a decurs bine, deoarece est-europenii nu au înțeles pe deplin ce se întâmpla în Vest. Și, mai ales, Europa de Vest nu a fost suficient de curioasă cu privire la ceea ce făcuse Europa de Est și la rezistența sa împotriva comunismului. Ambele părți trebuie să facă un efort - Europa de Est să înțeleagă că istoria sa este diferită, iar noi, în Europa de Vest, să înțelegem istoria Europei de Est și să nu mai fim atât de aroganți."

Dominique Wolton, ale cărui lucrări au fost traduse în 23 de limbi, consideră că diversitatea limbilor este vitală și că traducătorul este un "facilitator al diferențelor". Multiplicitatea limbilor este, de fapt, cea mai mare bătălie politică, alături de mediu, deoarece stă la baza diversității culturale. Limbile materne trebuie să fie conservate, iar dacă nu sunt conservate, în timp, acest lucru va genera conflicte ideologice și politice.

Europa unită, care face parte din acest mediu complicat, este o utopie, consideră Dominique Wolton. "O hartă a lumii care nu include Utopia nu merită nici măcar să arunce o privire", spune Oscar Wilde, dar nu există aici un paradox, deoarece ceea ce face ca o utopie să fie utopică este faptul că nu există?

"Este adevărat", răspunde sociologul francez. "Utopia nu există, dar ea face posibil progresul uman. Europa este un exemplu în acest sens. Suntem 27 de țări, nu ne simpatizăm prea mult, avem disputele noastre și o istorie violentă, dar încercăm totuși să construim o comunitate și reușim. Lecția pe care o primim este umilitoare - o construim chiar dacă nu ne înțelegem. În același timp, ne învață o lecție incredibilă despre utopii, deoarece, în ciuda comunicării dificile, suntem încă capabili să vorbim unii cu alții și să facem ceva împreună. În politică, utopia este esențială."