O parte din indignarea românilor imediat după votul pentru Schengen a fost îndreptată împotriva ”bulgarilor”, care n-ar fi vrut să voteze împotriva propriului lor interes și să fie votare separată pentru România și Bulgaria privind Schengen. La începutul acestei săptămâni, însă, în România a început să se contureze o tendință opusă decuplării Bulgariei - mai multă colaborare cu bulgarii în contextul unui mic Schengen româno-bulgar.
Radu Dinescu - secretarul general al UNTRR - Uniunea Națională a Transportatorilor Ruteri din România, a cerut eliminarea controalelor de frontieră între România și Bulgaria și a fost susținut aproape imediat de Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria. Într-un interviu acordat blogului româno-bulgar Podul Prieteniei, Dinescu a discutat privind decuplarea Bulgariei astfel:
”Noi credem că decuplarea este o greșeală catastrofală pentru oricare dintre țări. Dacă România cere decuplarea, dacă Bulgaria cere decuplare, cred că este foarte greșit. Dăm cu piciorul la toată munca din ultimii cel puțin 10-11 ani de când ne chinuim să facem progrese ca să intrăm în Schengen. Asta, la o adică, sunt niște îndemnuri tot ale unor politicieni din Europa de Vest în discuții bilaterale fie cu România, fie cu Bulgaria și cred că ne-ar îndrepta pe o cale aflată la un nivel mult mai jos, ar trebui să ne ducem iarăși la baza muntelui și să urcăm fiecare pe un drum nou și mai vulnerabil, fiind singuri, fiecare pe cărarea lui. Nu cred că este o abordare corectă. Cred că trebuie să rămânem împreună și trebuie să avem încredere, să ne dăm mâna și să fim mai uniți ca niciodată în acest proiect pe care l-am început împreună și trebuie să-l finalizăm împreună.”
El a explicat că pierderile cauzate de controlul la frontieră între România și Bulgaria nu sunt doar legate de orele pierdute de șoferi și companiile de transportatori. Și nu sunt doar legate de scumpirea produselor din piețele locale. Investitorii străini preferă să investească în zona Schengen, pentru că nu apar întârzieri la graniță. Astfel în ultimii 10 ani, Ungaria era 6-7 ori mai eficientă în atragerea investițiilor directe străine decât România.
Întrebat despre intențiile următoare ale UNTRR privind această idee de eliminarea a controalelor de frontieră între România și Bulgaria, Radu Dinescu a răspuns:
”Noi o să adresăm, dincolo de această abordare, sigur că o să facem și o scrisoare publică de protest către ambasadorul Austriei la București, o să ne exprimăm și neînțelegerea sau nedumerirea de ce politicienii noștri nu s-au opus aderării Croației, dacă nu am fost tratați toți trei la pachet, și, de asemenea, insistăm foarte mult pe această idee de întărire a cooperării cu Bulgaria, de schimb de date și a, cum ziceți dumneavoastră, înființării micului Schengen, înainte poate de a intra în marele Schengen, să dovedim că avem și capacitatea instituțională, și voința politică și încrederea pentru a realiza un astfel de proiect între noi. Bineînțeles că această decizie poate fi luată la nivel guvernamental sau la nivel de Parlament, dar cred că guvernele celor două țări, cu votul sau cu binecuvântarea parlamentelor ar putea să facă niște pași considerabili în această privință. Și dacă nu se poate face totul dintr-o dată, ar putea transmite niște semnale foarte bune prin facilitarea, repet, progresivă, de la români și bulgari, că trecem fără probleme și ulterior, când au acces și la datele despre non-rezidenții care intră pe la frontierele exterioare, să fie eliminat complet controlul la frontierele noastre.
Trebuie să mai înțelegem ceva. Dacă se elimină controlul la frontiere, asta nu înseamnă că nimeni nu mai controlează pe nimeni. De exemplu, ați văzut că în Austria, în Germania, în Franța intrăm cu 60km/h prin punctul de frontieră și nu te oprește nimeni acolo, sau, mă rog, în ultima vreme te-a mai oprit. Dar să zicem, ca și concept, că nu te oprește nimeni. Asta nu înseamnă că nu te controlează nicio autoritate niciodată, adică sunt niște mecanisme prin care sunt controlați transportatorii rutieri, sunt controlate firmele, sunt controlate documentele, sigur că trebuie să existe o metodă de evaluare a riscului, nici să controlezi pe toată lumea ca să obții un nivel de sancțiuni, dar nici cum se controlează doar o treime, cum este situația acum la nivel european, ceea ce înseamnă că nu se controlează țintit. Trebuie să îi controlezi pe cei care prezintă risc sigur, nu doar de dragul de a-i controla și de a-i opri, vorbesc de camioane în trafic și așa mai departe.
Prin urmare, cred că poate fi realizat acest obiectiv dacă autoritățile din cele două țări doresc cu adevărat, cred că există și capacitate instituțională și tehnică, ține mai mult de voință politică și de adoptarea unui calendar rapid împreună. Cred că ar fi excelent să dăm un astfel de exemplu Europei.”
În opinia lui Dinescu, principală problemă privind un mic Schengen româno-bulgar este cea a încrederii. Dacă ambele state pot avea încredere unii în alții pentru a gestiona împreună o graniță liberă și un spațiu comun, acest lucru ”va da un exemplu Europei”.
După aproape două luni de "Vara regală la Balcic", proiectul propus de Asociația Culturală Română DAR Development, care marchează centenarul construirii reședinței de vară a Reginei Maria în Palatul Balcic, este aproape de final. După expoziția de..
Începutul festivităților prilejuite de cea de-a 155-a aniversare a Academiei Bulgare de Științe a fost dat astăzi în municipiul Brăila, de către președintele Academiei Bulgare de Științe, Acad. Iulian Revalski și participanții la cea de-a 19-a Întâlnire..
Reparațiile preconizate pentru doi ani, la Podul Giurgiu-Ruse sunt așteptate în luna iulie, a anunțat Ministerul Turismului. Intențiile inițiale erau de a le demara în toamnă, după sezonul turistic de vară, dar din cauza stării critice a podului..