Sârbii rămân pe baricade în nordul Kosovo

Premierul kosovar Albin Kurti a avertizat că Rusia inflamează tensiunile dintre Kosovo și Serbia din cauza retragerii trupelor sale din Ucraina, relatează ziarul britanic The Guardian. Kurti a declarat că este îngrijorat că situația tensionată ar putea escalada în favoarea lui Vladimir Putin, deoarece forțele ruse și sârbe au organizat 104 exerciții militare comune în 2021. Kurti a adăugat că a fost de acord să acorde KFOR timp pentru a îndepărta baricadele, spunând că acestea nu vor rămâne mult timp. El a descris baricadele ca fiind un pas spre împărțirea țării, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008. Nordul Kosovo rămâne blocat, iar sârbii din Kosovo se află pe baricade în municipalitățile Zvečan, Zubin Tok și Leposavic, cerând eliberarea sârbilor arestați - foștii ofițeri de poliție kosovari Dejan Pantic și Slajan Trajkovic.

O expediție cipriotă se află în Antarctica pentru a escalada Muntele Vinson

Pe 25 decembrie, o expediție cipriotă va pleca spre cel mai înalt vârf din Antarctica, Vinson, cu o altitudine de 4.892 m, a anunțat agenția de presă CNA. Expediția se înscrie în cadrul programului național "Steagul Republicii Cipru pe cele mai înalte vârfuri din lume". Aceasta este prima expediție oficială cipriotă în masivul Vinson. Este cel mai îndepărtat dintre cele mai înalte vârfuri de pe planetă și cel mai rece. Expediția cipriotă s-a întors recent de la o ascensiune reușită pe muntele Kilimanjaro, 5.895 m, cel mai înalt punct din Africa. În fruntea programului național cipriot se află cetățeanul cipriot Evgeniy Staroselski, care a ridicat steagul cipriot pe Everest - 8848 m., Aconcagua - 6962 m. și Denali - 6190 m. în America și pe Elbrus în Caucaz - 5642 m.

Criza politică pune în pericol integrarea europeană a Muntenegrului

UE ar putea lua în considerare suspendarea negocierilor cu Muntenegru dacă această țară nu reușește să creeze instituții funcționale, a declarat ministrul sloven de externe Tanja Fajon. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său austriac Alexander Schallenberg la Podgorica, ea a declarat că Muntenegru riscă să piardă încrederea Bruxelles-ului. Potrivit acesteia, dacă Muntenegru își va forma noul guvern pe baza legii prezidențiale modificate, UE va pune sub semnul întrebării cooperarea sa cu acest guvern "stabilit pe baza unei legi controversate". Fajon a subliniat necesitatea urgentă a unei Curți Constituționale. Muntenegru se află într-o criză politică din august, când cabinetul lui Dritan Abazovic a căzut după ce acesta a semnat un acord cu Biserica Ortodoxă Sârbă și a fost contestat de președintele Milo Djukanovic.

România atrage investiții străine record

Investițiile străine directe în România au atins un nivel record de 11,3 miliarde de euro în primele zece luni din 2022, informează AGERPRES, citând o postare pe rețelele de socializare a premierului Nicolae Ciucă. Banca Națională estimează că anul viitor va fi unul cu cele mai mari investiții străine.

Potrivit lui Nicolae Ciuca, aceste date arată că "marii investitori văd foarte clar perspectivele de creștere pe termen lung ale economiei românești și includ România în calculele legate de plasarea de capital". Aceste investiții "vor crea noi locuri de muncă, care sunt atât de necesare pentru a ridica nivelul de trai al tuturor", subliniază premierul.

Croația este nemulțumită că nu este lăsată să intre în misiunea Bosniei și Herțegovinei

Prеședintele croat, Zoran Milanović, a declarat că UE are un comportament inacceptabil față de Zagreb, dând ca exemplu "scrisoarea insolentă și scandaloasă" a șefului diplomației europene, Josep Borel, adresată ministrului croat de externe, Gordan Grlić Radman. Acesta nu a dezvăluit conținutul scrisorii, dar a subliniat că aceasta se referea la cererea Croației de a participa la misiunea Altea în Bosnia și Herțegovina. Milanovic a declarat că nu a vrut să vorbească despre acest lucru mai devreme pentru a nu periclita intrarea Croației în Schengen, care "pune capăt istoriei croate", deoarece "toți hoții vor putea intra în Croația fără supraveghere și fără controale la frontieră". Peste o mie de soldați din 20 de țări, printre care Bulgaria, dar nu și Croația, participă la misiunea de la Altea din cauza blocadei impuse de politicienii bosniaci și de unele țări europene, explică BGNES.

Compilat de Ivo Ivanov

Fotografii: EPA/ BGNES, federalna.ba,romania-insider.com