Mediatizarea vizitei președintelui român Klaus Iohannis la Sofia (pe 15 martie) nu a fost o surpriză. Ca de obicei, președinția română s-a concentrat pe discuțiile privind securitatea, în timp ce din partea bulgară a fost evidențiată cooperarea economică dintre cele două țări. De asemenea, a fost de remarcat faptul că vestea ridicării relațiilor româno-bulgare la rangul de parteneriat strategic nu a atras prea mult atenția presei, care s-a concentrat pe discuțiile despre Schengen, drona americană doborâtă deasupra Mării Negre, etc. 

Dar ideea unei interacțiuni mai strânse între Bulgaria și România este cea care este nouă în această vizită. Care este conținutul acestei idei? Este vorba, în principal, despre cooperarea în materie de securitate în contextul războiului din Ucraina? Sau este vorba mai degrabă de mult așteptata construcție de punți și de intensificarea legăturilor economice care va urma?

Putem ghici, în măsura în care nu putem găsi textul declarației comune privind parteneriatul strategic. Președinția română a emis un comunicat de presă cu o zi înainte de vizită, din care înțelegem că "declarația de parteneriat strategic are în vedere consolidarea dialogului politic bilateral, promovarea schimburilor economice și a cooperării transfrontaliere, îmbunătățirea conectivității și a infrastructurii între cele două țări, promovarea proiectelor dedicate dezvoltării regiunii dunărene, asigurarea securității energetice, promovarea energiei verzi. Declarația menționează, de asemenea, cooperarea în domeniul afacerilor europene, precum și o cooperare sporită în domeniul apărării și securității, în contextul numeroaselor dificultăți cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a asigura un sprijin continuu pentru Ucraina, consolidarea flancului estic al NATO și restabilirea unui climat de securitate în regiunea Mării Negre."

Ce cred experții bulgari în relații internaționale și securitate despre parteneriatul strategic dintre Bulgaria și România?

Potrivit lui Vesela Cerneva, de la Consiliul European pentru Relații Externe, Bulgaria și România continuă să coexiste ca niște insule și există puțină penetrare reciprocă între ele. Un parteneriat strategic real ar implica intensificarea tuturor tipurilor de legături și construirea tuturor tipurilor de infrastructură - nu doar punți fizice, ci și punți între oameni, organizații etc., subliniază ea. Dar mai este și altceva:

"Parteneriatul strategic este o etichetă care poate fi umplută cu conținut prin diferite mecanisme. Există așa-numitele întâlniri regulate ale celor două guverne, ceea ce Bulgaria a făcut în trecut, inclusiv cu România. Asta înseamnă o coordonare foarte strânsă între miniștrii și ministerele celor două țări - explică Cerneva într-un interviu acordat lui Vladimir Mitev de la ediția română a Radio Bulgaria - Al doilea tip de mecanisme sunt consultările periodice în pregătirea Consiliilor Europene, a summiturilor etc... Și asta nu este o practică pe care o avem sau am avut-o în prezent. Dar, după părerea mea, un parteneriat strategic cu un stat membru al Uniunii Europene ar trebui să includă exact acest lucru. Iar al treilea bloc de probleme sunt comerțul, infrastructura și securitatea, în privința cărora un parteneriat strategic ar însemna coordonare și înțelegere comună pe termen mediu și lung. 

De aceea, mi se pare puțin ciudat în acest moment să faci un astfel de anunț despre un parteneriat strategic, în condițiile în care nu există un parlament, nu există un guvern în funcție, nu există o viziune pentru următorii patru ani, așa cum ar trebui să aibă un parlament și un guvern, pe baza căreia să se poată dezvolta acum un astfel de parteneriat strategic cu o țară precum România. Desigur, vizita președintelui României este minunată și ar trebui să existe mult mai multe vizite reciproce. Dar această vizită, în afară de a fi un gest față de Radev, care pare a fi destul de izolat pe plan internațional, reușește să facă altceva în acest moment? Nu sunt foarte sigură, având în vedere că un parteneriat strategic necesită o putere legislativă și executivă cu un orizont lung", rezumă Vesela Cherneva. 

Potrivit acesteia, Bulgaria "este izolată de majoritatea proceselor legate de integrarea în NATO, de modernizarea armatelor din fostul bloc estic, de procesele legate de Marea Neagră. De aceea este important să avem vizite precum cea a președintelui român, dar este important și ca Bulgaria să aibă o viziune pentru propria securitate în contextul NATO".

• Războiul împotriva Ucrainei ar putea accelera construcția podurilor peste Dunăre

Iordan Bojilov, de la Forumul de Securitate de la Sofia, este foarte optimist cu privire la ceea ce se întâmplă în acest moment în relațiile bulgaro-române. Nu a mai existat o astfel de vizită din 2016 și cu siguranță va face o diferență:

"Este cel mai natural lucru - Bulgaria și România lucrează împreună în toate domeniile. Economia, comerțul și conectivitatea sunt foarte importante. De asemenea, este foarte important să ajungem la un acord privind coridoarele de transport. Dar problemele de securitate, Schengen - acestea sunt problemele noastre comune. Acestea fiind spuse, aș dori, de asemenea, să solicit ca dezvoltarea relațiilor în toate domeniile să fie luată în considerare, nu doar la nivelul Președinției. Trebuie să avem o comunicare foarte bună, literalmente zilnică, la nivel ministerial. Putem prelua experiența diferitelor țări care își trimit experții la ministerele din alte țări."

Ce poate fi în special cooperarea în domeniul securității?

"Cea mai mare problemă nu numai pentru regiune și Europa, dar și pentru pacea mondială, pentru sistemul de securitate mondial este războiul din Ucraina. Acest război se desfășoară literalmente la granițele noastre", spune Iordan Bojilov. "În primul rând, îmbunătățirea capacităților armatelor bulgară și română. Acest lucru se poate face, inclusiv prin achiziționarea în comun de arme și echipamente, prin creșterea cooperării în domeniul instruirii, prin mai multe exerciții comune. În același timp, trebuie să permitem țărilor NATO, prin desfășurarea forțelor și mijloacelor lor pe teritoriile Bulgariei și României, să transmită experiența lor. Acest lucru se întâmplă deja. Avem trupe ale țărilor noastre aliate desfășurate atât pe teritoriul Bulgariei, cât și pe cel al României. Cu toate acestea, tot ceea ce vorbesc ar trebui să ducă la o prezență mai proeminentă a NATO pe flancul estic. În acest fel, NATO va garanta securitatea fiecărei țări, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Washington."

Bojilov speră ca vizita din 15 martie să corecteze situația confuză din timpul vizitei anterioare a președintelui român Klaus Iohannis în 2016, când Bulgaria era pe punctul de a accepta să aibă o flotă NATO în Marea Neagră, dar a dat înapoi în ultimul moment, când liderul român se afla deja la Sofia pentru a semna acordul. Acest incident a îngreunat mult timp relațiile bilaterale, își amintește Bozhilov, care călătorește frecvent în România și are relații excelente cu colegii români din ONG-urile din domeniul său.

Fotografii BGNES