Majoritatea din Adunarea Națională, adică GERB/SDS și Noi Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democratică (PP/DB), a respins propunerea partidului naționalist Renaștere privind organizarea unui referendum pentru menținerea moenda bulgarească - leva, ca unică monedă "oficială" în următorii 20 de ani.
Conform legii (privind participarea directă a cetățenilor la guvernare), atunci când propunerea este făcută de un comitet de organizare prin intermediul unei petiții care conține semnăturile a nu mai puțin de 400.000 de cetățeni bulgari cu drept de vot și îndeplinește cerințele legii, Adunarea Națională este obligată să adopte o decizie pentru organizarea unui referendum.
Atunci când, în aprilie, Renaștere a depus 590.000 de semnături în favoarea organizării unui referendum care să pună întrebarea: "Sunteți de acord ca levul bulgăresc să rămână singura monedă oficială din Bulgaria până în 2043?", sondajul care a urmat a stabilit că 470.000 dintre acestea erau valabile. Și chiar dacă pragul de 400.000 a fost depășit, majoritatea a respins propunerea cu motivul că întrebarea adresată în cadrul referendumului nu este conformă cu legea. Cu toate acestea, după ce propunerea a fost votată în plen, au apărut îndoieli cu privire la ceea ce au votat de fapt parlamentarii.
Potrivit lui Renaștere, ceea ce s-a votat în plen a fost proiectul de decizie al comisiei pentru afaceri juridice, care respinsese referendumul cu o săptămână înainte, ca fiind în contradicție cu tratatul de aderare a Bulgariei la UE. Prin respingerea acestui proiect de decizie, parlamentarii permit de fapt desfășurarea referendumului, spun Renaștere. În consecință, liderul Renaștere, Kostadin Kostadinov, l-a îndemnat pe președintele Rumen Radev să stabilească o dată pentru referendum și să sesizeze Curtea Constituțională.
Cu toate acestea, parlamentarii care au votat împotriva deciziei au respins acuzațiile lui Renaștere, spunând că ceea ce a fost votat în plen a fost proiectul de decizie privind organizarea unui referendum.
"Dacă citim cu atenție legea, vom vedea că ceea ce propune comisia parlamentară trebuie votat în plen", explică într-un interviu acordat BNR profesorul asistent Natalia Kiselova, care predă cursuri de drept constituțional. "De regulă, comisia ar trebui să prezinte un proiect pozitiv de hotărâre. În acest caz - referendumul privind Lev - propune un proiect de decizie negativ, iar Rosița Kirova, care prezida ședința parlamentară în acel moment, a cerut un vot pozitiv. Acesta este motivul pentru care a existat o astfel de discrepanță în ceea ce privește ceea ce votau deputații. Regulile de vot au fost, de fapt, încălcate, deoarece ar fi trebuit să se bazeze pe proiectul comisiei. Totuși, asta nu ne dă motive să spunem că a existat un vot inversat."
Docent Kiselova subliniază în continuare că, pentru a exista un alt vot, cineva trebuie să prezinte un proiect. Președintele nu poate stabili o dată pentru organizarea referendumului nici pentru că Adunarea Națională nu a votat în favoarea unui referndum. În același timp, Constituția și Curtea Constituțională permit luarea unei poziții politice de către președinte și, în acest sens, acesta ar putea interveni. În afară de președinte, Curtea Constituțională ar putea fi sesizată de o cincime din membrii parlamentului, deoarece:
"Comitetul de organizare nu are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, care este una dintre așa-numitele prevederi "democratice" ale legii", spune analistul politic Toncio Kraevski într-un interviu acordat BNR. "Este ceva ce poate fi făcut de către membrii parlamentului. Cu toate acestea, Curtea Constituțională nu poate lua în considerare fondul controversei, dacă problema menținerii levului bulgăresc în următorii 20 de ani constituie sau nu o încălcare a unui angajament specific pe care Bulgaria și l-a asumat în cadrul unui acord internațional. În parlament, unde această chestiune ar fi trebuit să fie clarificată, nu a fost citat niciun angajament specific sau text specific. Nu a fost indicat nici modul specific în care acesta este încălcat, iar acest lucru indică o lipsă de argumente."
Potrivit lui docent Kiselova, referendumul ridică două întrebări importante "pro" și "contra" euro, și "pro" și "contra" democrației directe, iar acest lucru face ca dezbaterile din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice și din plen să fie atât de valoroase:
"Susținătorii referendumului pun pe același plan cele două lucruri", comentează profesorul adjunct Kiselova. "Dar, de fapt, problema se referă la întrebarea dacă cetățenii ar trebui să fie întrebați cu privire la anumite chestiuni și la teama parlamentarilor de a primi o palmă răsunătoare dacă permit ca o anumită întrebare să fie pusă în cadrul unui referendum."
Toncio Kraevski a fost de acord și a făcut apoi o retrospectivă a referendumurilor organizate până acum în istoria Bulgariei, afirmând că, prin scrierea acestei legi, legiuitorii s-au pus în situația de a decide dacă referendumul intră sau nu în domeniul de aplicare material al legii. Acest lucru, spune el, înseamnă "o decizie politică îmbrăcată într-un raționament juridic, care continuă tradiția de lungă durată de a folosi membrii parlamentului ca instrument puternic politizat doar în momentele în care cei de la putere se simt puternici, siguri pe ei și siguri de rezultatul referendumului".
Interviuri realizate de Silvia Velikova și Daniela Goleminova, canalul Horizont, BNR
Compilat de Ioan Kolev
Fotografii: BGNES, Ani Petrova-BNR
Ministrul interimar al Apărării, Atanas Zapryanov, a reafirmat angajamentul Bulgariei față de eforturile comune ale Uniunii Europene de a sprijini Ucraina. El a făcut această declarație la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe..
Deputații celei de-a 51-a Adunări Naționale își continuă astăzi prima ședință, deschisă pe 11 noiembrie. Ei se vor reuni pentru a încerca pentru a patra oară să aleagă un președinte. GERB-SDS a reiterat că nu își va retrage candidatul, Raya Nazarian...
Liderul GERB, Boiko Borisov, a declarat în marja Adunării Naționale că se așteaptă ca săptămâna viitoare să fie ales un președinte al Parlamentului. „Am semnat principalele lor cereri și le-am trimis”, a comentat el cererea formațiunii Continuăm..
După ultima încercare nereușită de a alege președintele Adunării Naționale, deputații se vor întruni, din nou, pe 22 noiembrie, de la ora 10.00. La..
Curtea Constituțională a inițiat o procedură privind cererea președintelui Rumen Radev de a declara neconstituționale modificările aduse legii..
Deputații nu reușesc să aleagă un președinte al Parlamentului la a cincea încercare Încă o încercare, deja a cincea, a deputaților de a alege un..