În prima parte a conversației cu prof. Zdravko Popov, dedicată Balcanilor în 2023, acesta comentează relațiile dintre Bulgaria și vecinul nostru din nord, România. El a subliniat problema logistică persistentă de-a lungul frontierei române din cauza traficului crescut cauzat de agresiunea Rusiei în Ucraina. Fostul diplomat de carieră și actual profesor la Universitatea din Sofia a definit buna vecinătate bulgaro-turcă drept un destin geopolitic. Întorcând acul ceasului Balcanilor de la nord la sud, conversația ne-a dus la relațiile bulgaro-grecești din 2023, definite la Sofia și Atena ca un exemplu de parteneriat strategic.

"Trebuie să spunem că Grecia este un bun exemplu de cum să protejezi și să aperi interesele naționale. Este un exemplu clar că interesul național face parte din identitatea lor, din securitatea națională, un proiect pentru viitor, dacă vreți un proiect de supraviețuire într-o lume globală foarte complexă, cu vecini complecși. Dacă sunteți capabili să cooperați cu ei în ceea ce privește interesul lor național, lucrurile se vor întâmpla foarte repede. Dar atunci când insiști asupra unui interes național propriu, dacă nu este în concordanță cu al lor, uneori lucrurile încetinesc."

Prof. Popov a respins ipoteza conform căreia proiectul discutat de Bulgaria, Grecia și România pentru construirea unui coridor de transport de la Salonic prin "Via Egnatia" și de-a lungul Mării Negre până la porturile Burgas, Varna și Constanța este o altă rută care face ca Coridorul 8 de la Marea Neagră, prin Macedonia de Nord până la portul albanez Duras, să nu mai aibă sens.

Coridorul 8 trebuie să fie construit, deoarece este un proiect european foarte clar. Dar acesta necesită o cooperare balcanică de bază, iar interesele țărilor implicate trebuie să coincidă cu adevărat, ceea ce necesită o muncă diplomatică serioasă, a declarat expertul.

În urma Coridorului 8, încă incomplet, conversația despre politica bulgară privind Balcanii a ajuns în Macedonia de Nord. Prof. Popov a spus că nerecunoașterea constituțională a comunității bulgare va cântări greu asupra Macedoniei de Nord.

"Pe de o parte, uși deschise către Europa, pe de altă parte - acum am redus presiunea asupra lor, în măsura în care unele dintre aceste cereri au devenit paneuropene, cu intenția și dorința ca Macedonia de Nord să găsească această cale corectă pentru a-și elibera marea speranță de a fi o țară europeană și, odată cu aceasta, să elibereze și problema Albaniei. Pentru că aceste probleme politice interne apasă asupra vecinului Albaniei, asupra Balcanilor, asupra Europei. Poate că răbdarea Albaniei și a Bruxelles-ului se va epuiza la un moment dat și nu e de mirare că vor schimba această abordare la pachet, adică să despartă cele două țări și să lase Albania să se miște pe cont propriu în procesul de negociere. Omologii macedoneni trebuie să se gândească serios la acest lucru. Poate că se comportă cu încăpățânare față de comunitatea bulgară, dar această încăpățânare s-ar putea dovedi o piatră de poticnire pentru viitorul lor în UE."

Comparând parcursul Serbiei și al Macedoniei de Nord în UE, analistul a subliniat că, din cauza vectorilor geopolitici din lume, din Europa de Est și din Orientul Mijlociu, Bruxelles-ul și Washington-ul caută cu frenezie o formulă de integrare accelerată a Balcanilor de Vest în UE.

"În ultimii ani, SUA au făcut din Balcani o prioritate a politicii sale externe, iar acest lucru a fost resimțit în mod viu în țările noastre. Principalul interes de politică externă al Statelor Unite în ceea ce privește Balcanii este legat de securitate. Prin urmare, această problemă de securitate nu se poate opri undeva ca o jumătate de drum, doar odată cu aderarea la NATO. Pentru că, da, majoritatea țărilor, cu excepția Serbiei și a Bosniei, sunt deja membre ale NATO. Dar trebuie făcută și cealaltă parte a jumătății de drum. Adică, integrarea trebuie să fie cu adevărat continentală și în raport cu toate celelalte azimuturi. De aceea, accelerăm căutarea unei noi configurații politice în Macedonia de Nord, care ar putea remobiliza elita politică de la Skopje, pentru a adopta o atitudine ceva mai rapidă și mai de business în ceea ce privește integrarea."

Indiferent de cine se află la putere la Belgrad, acesta trebuie să țină cont de divizarea societății sârbe în ceea ce privește integrarea europeană a Serbiei, a declarat prof. Zdravko Popov. Există un grup civic din ce în ce mai influent care este pro-european. Dar acesta este dominat de o comunitate naționalistă orientată spre Rusia și slavism. Președintele Aleksandar Vucic trebuie să satisfacă ambele părți ale societății sale - subliniază profesorul în analiza sa privind situația din Balcani în 2023:

"Să spunem că el își caută perspectiva europeană a viitoarei aderări la UE. Dar trebuie să satisfacă și cealaltă parte. Există și problema Kosovo. Indiferent de configurația politică care vine la Belgrad, trebuie să joace acest joc complex. Nu poate sta doar pe una sau pe cealaltă, pentru că am văzut deja sub Milosevic ce s-ar întâmpla dacă ar fi luată o singură țară. Dar se înțelege că acest model de a deveni membru al UE trecând prin garanția NATO nu funcționează. Toate țările noastre care au intrat în UE au trebuit să treacă mai întâi prin chinul aderării la NATO. Aceasta a fost formula - mai întâi securitatea, apoi economia, democrația și tot felul de alte lucruri. Serbia nu poate avea așa ceva. Pentru că nici măcar forțele pro-europene de acolo nu pot uita amintirea războiului și a bombardamentelor și a acestei intervenții în forță a NATO în regiune. Așadar, Serbia este un caz complex. Pe de o parte, Europa nu-și poate permite ca aceasta să rămână un fel de enclavă în afara spațiului comun. Pe de altă parte, căile tradiționale de aderare nu trebuie să fie aplicate Serbiei, deoarece aceasta reacționează întotdeauna negativ la aceste modele de integrare. Trebuie găsită o altă cheie.  Poate că noua Comisie Europeană, după alegerile de anul viitor, va căuta o astfel de cale, dar cred că Bruxelles-ul nu va renunța aproape niciodată la integrarea Serbiei în Europa."

"Întrebat care este locul comunității bulgare din Serbia, văzută prin prisma conceptului de "lume sârbă" în Balcani, prof. Popov a subliniat că comunitatea bulgară din Serbia trebuie protejată prin canale interguvernamentale, prin care putem crea condiții de egalitate pentru aceasta. El și-a exprimat speranța că problema comunităților bulgare din Balcani va fi reconsiderată în cadrul inițiativei anunțate de ministrul de externe Maria Gabriel de a crea o nouă strategie de politică externă pentru Bulgaria.

Citiți și prima parte a discuției.

Fotografii BTA, BGNES, arhivă