Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Victimele devastării: "Vremurile grele nasc oameni puternici”

La un an de la cutremurul devastator din Turcia - o poveste de durere și speranță pentru victimele din districtul Hatay - Partea I

O poveste de tărie și speranță după "dezastrul secolului"

Foto: Sevda Dükanci

La un an de la cutremurul devastator cu magnitudinea de 7,8 grade care a lovit sudul Turciei și a luat viața a peste 50.000 de persoane din această țară, Radioul Național Bulgar a trimis o echipă pentru a urmări modul în care se recuperează regiunea cea mai afectată, districtul Hatay.

Sevda Dükkancı, editor al biroului turcesc al Radio Bulgaria, și Maria Petrova de la programul Orizont au petrecut patru zile în regiune și s-au întâlnit cu oficiali guvernamentali locali și organizații umanitare, precum și cu supraviețuitori ai cutremurului.


Potrivit Ministerului turc de Interne, 53 537 de persoane și-au pierdut viața în cutremurele care au devastat 11 provincii din sud-estul Turciei la 6 februarie anul trecut. Peste 14 milioane de persoane au fost afectate în mod direct de dezastru. Hatay a fost cea mai afectată provincie, cu 24 de mii de victime, iar alte 8 mii au murit în Siria vecină.


Care este noua realitate din Hatay la un an de la dezastru? Povestea colegei Sevda Dükkancı:

După semnul orașului Hatay, speranța mea de a vedea măcar o bucată din ideea mea despre "Orașul civilizațiilor" s-a topit. Dezamăgirea este imensă când, în locul vizitei mele mult visate înainte de cutremur la Hatay-Antakya, găsim un oraș în apocalipsă. Devastarea se extinde mult dincolo de unde ajunge ochiul. Deși a început construcția de noi clădiri de apartamente, Hatay este acum un oraș format din containere de locuințe temporare.


Directorul adjunct al AFAD - agenția guvernamentală turcă de gestionare a dezastrelor pentru regiunea Hatay - Taner Bayander, ne vorbește despre amploarea problemei:

"Acesta este "dezastrul secolului". Ne-am confruntat cu o devastare imensă, am pierdut peste 50 de mii de oameni. Durerea noastră este de nedescris. 24 de mii dintre victime sunt din această zonă. Când vorbim despre o tragedie de o asemenea amploare, activitățile și responsabilitățile noastre sunt enorme", spune Bayander, al cărui birou este responsabil de organizarea cazărilor temporare: "În prezent, există 185 de tabere de containere, care adăpostesc 215 mii dintre concetățenii noștri. Avem aproximativ 70 de mii de containere destinate locuirii. Acordăm bonuri de masă familiilor defavorizate din punct de vedere social. În fiecare zi furnizăm 25 de camioane cu apă potabilă pentru persoanele care locuiesc în containere" - subliniază Taner Bayender.


"Eroii echipelor de salvare ale AFAD asigură astăzi asistență socială, casnică, medicală, educațională pentru victime. Colegii și voluntarii bulgari au fost una dintre primele echipe internaționale care au venit în număr mare pentru a ajuta" - a spus Bayander și a cerut în mod special în raport să menționeze că are rădăcini bulgare.

"Familia mea este expatriată din Bulgaria. Strămoșii mei au venit în Turcia din Sviștov. Misiunea mea în Hatay este o mare mândrie. Multe țări au venit în număr mare pentru a ajuta, dar căutarea și salvarea și ajutorul umanitar din Bulgaria au fost foarte speciale pentru mine."

Întâlnirea noastră cu primarul marii municipalități din Hatay, Lutfü Savaș, a început, de asemenea, cu o conversație informală în care acesta a spus: "Sunt ginere bulgar. Familia soției mele a venit aici din Kardzhali", iar cei 2000 de kilometri de Sofia ne dau sentimentul că "distanțele sunt doar geografie și că lumea este o mare familie".


"Eu și soția mea locuim într-un container de 11 luni. Ea este profesor de medicină la universitate, dar niciunul dintre noi nu a regretat nicio clipă condițiile în care ne aflăm sau faptul că stăm într-un container. Am decis să trăim așa cum trăiesc toți cei din Hatay pentru a arăta empatie față de modul lor de viață. Hatay a fost distrusă de multe ori în istorie. Este, probabil, unul dintre orașele din lume care a suferit cel mai mult în urma cutremurelor. Strămoșii noștri au trăit orori similare, iar noi vom face față", subliniază primarul Lütfü Sawasz.

El își amintește clar cum, începând cu a treia zi după cutremur, diverse instituții internaționale, fundații, ONG-uri, voluntari și diferite țări, inclusiv Bulgaria, au început să ofere ajutor.

"Acest ajutor ne-a arătat următorul lucru: în momentul în care oamenii se întrebau dacă individualismul prevalează, dacă personalitatea împiedică ajutorul reciproc, în Hatay, precum și în celelalte regiuni din Turcia afectate de cutremur, unde oamenii au murit, iar alții au pierdut totul, am văzut că umanitatea nu a murit, ci a existat. Acesta este motivul pentru care ar trebui să aruncăm pesimismul și să mulțumim poporului bulgar și statului bulgar pentru acest lucru", a subliniat primarul din Hatay.


Copii ai dezastrului, copii ai speranței!

Întorși în tabăra pe care o explorăm împreună cu Taner Bayander și colegii săi, chiar și pe ploaie, una dintre primele priveliști este cea a copiilor care joacă fotbal. Printre zâmbete și curiozitatea despre cine suntem, durerea pierderii pe care am trăit-o se face simțită aproape imediat:

"Toate rudele cu care am locuit la primul etaj al apartamentului meu au murit. Au murit unchiul meu, unchiul meu, mătușile mele, nepoții mei; mai trăiesc doar mama și tata. Mi-e dor de oamenii pe care i-am pierdut", spune liniștit Rașid, în vârstă de 13 ani.


În ciuda vremii mohorâte, strigătele și zâmbetele copiilor ne dau o gură de speranță. Grozăvia încă se profilează în mintea copiilor și, fără să fie întrebat, Emre, în vârstă de 11 ani, ne spune:

"Acum un an am fost foarte speriați în timpul cutremurelor. A fost înspăimântător! Am tremurat ca o găleată de lapte", explică în felul său micul Emre, și scuturându-se de amintire, adaugă: "Suntem foarte bine aici, în orașul container. Avem prieteni, am socializat și acum ne pregătim pentru un meci de fotbal cu copiii din alt cartier de dube".

Un entuziasm aproape ridicol pentru noi, care ne simțim confortabil în casa noastră călduroasă.

"Nu ți-e dor de casa ta, de grădinița ta?", întreabă Ramiz, 12 ani.

"Mama a plâns mult din cauza casei noastre distruse. Dar eu nu sufăr deloc din cauza asta. Este o casă - va fi construită din nou, nu-i așa, mama și tata sunt în viață.... Ăsta este cel mai prețios lucru", spune Ramiz, cu hainele ude de ploaie și pantofii plini de noroi.

O lecție simplă despre prioritățile și valorile vieții de la un copil: o casă se construiește, dar pierderea celor dragi este ireversibilă!

Veți afla despre puterea femeilor și despre grija față de animale în cea de-a doua parte a poveștii noastre.


Fotografii de Sevda Dükkancı, și Maria Petrova




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

Niciun cetățean bulgar nu a fost declarat rănit în urma inundațiilor din regiunea Valencia din Spania

Potrivit Consulatului General al Bulgariei la Valencia, niciun cetățean bulgar nu a fost declarat mort sau rănit, a declarat pentru BNR biroul de presă al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe. Nu au fost raportate cazuri de cetățeni bulgari aflați..

publicat în 30.10.2024 la 17:00
Dimitar Glavcev

Premierul interimar Glavcev solicită formarea mai rapidă a unui cabinet stabil

Premierul interimar Glavcev solicită formarea mai rapidă a unui cabinet stabil „Fac apel la reținere din partea politicienilor și la un dialog constructiv, deoarece formarea unui guvern regulat și stabil, așa cum ne dorim cu toții, este în mâinile..

publicat în 30.10.2024 la 13:15

Exploratorii polari bulgari și francezi vorbesc despre provocările din Antarctica

Ambasada Franței și Institutul Francez din Bulgaria, în parteneriat cu Institutul Polar Francez „Paul-Emile Victor”, Institutul Antarctic Bulgar, Universitatea din Sofia „St. Kliment Ohridski” și Televiziunea Națională Bulgară organizează o reuniune sub..

publicat în 30.10.2024 la 08:30