Dacă mergeți pe străzile pietruite ale orașului Koprivștița, cunoscut pentru arhitectura sa din perioada Renașterii Naționale, veți vedea clopotnița înaltă a bisericii Sfântul Nicolae.Și cum biserica impresionează prin amploarea și conturul său impunător, probabil că veți dori să aflați fapte interesante din istoria sa.În acest an, biserica a împlinit 180 de ani de când ușile sale s-au deschis laicilor. Situată lângă Chosiovo Dere - la granița cătunelor Sredna și Toroman din oraș, ea ocupă o suprafață de 500 de metri pătrați și poate găzdui 1.500 de credincioși în același timp. Construcția „noii biserici”, așa cum o numesc localnicii, a fost inspirată de modelele din Edirne ale epocii.

”Construcția bisericii în anii 1830 și 1840 nu este întâmplătoare”, spune cercetătorul acesteia arh. Ivan Vasilev. ”În această perioadă, Koprivștița a marcat un progres istoric tangibil și, în același timp, și-a crescut populația. Acesta este motivul pentru care nevoile locuitorilor din Koprivștița pentru o a doua biserică, mai mare, devin urgente”.

Toate acestea sunt evidențiate de un document recent descoperit.

”La sfârșitul anului a fost descoperit un registru fiscal otoman din 1844 - exact din perioada în care a fost construită biserica”, spune Svetlana Muhova, istoric și curator la muzeele din Koprivștița. „Știm că cu câțiva ani mai devreme (1839) cererea a fost trimisă sultanului cu motivația de a permite construirea unui nou templu, deoarece oamenii nu mai încăpeau în vechea biserică a Maicii Domnului. Registrul conține un inventar complet al populației masculine din Koprivștița și prin intermediul său putem calcula câți oameni erau atunci - aproximativ 6 mii de locuitori. Documentul atestă, de asemenea, o mare înflorire a meșteșugurilor și comerțului, dezvăluie fapte interesante despre familii și persoane proeminente - o perioadă de ascensiune economică, a cărei expresie cea mai izbitoare este construcția bisericii Sfântul Nicolae”.

Cu toate acestea, de unde să găsiți fondurile?

”Petko Doganov este considerat unul dintre principalii inițiatori”, își continuă povestea Svetlana Muhova. ”Când a aflat că nu se strâng suficienți bani de la discotecile (În biserică, o tavă metalică cu formă rotundă, pe care se strâng donațiile) din vechea biserică, i-a chemat pe păstorii locali și le-a spus că toată lumea ar trebui să doneze o sumă mare. Între timp, și alți locuitori din Koprivshtitsa sprijină construcția.”

Astăzi, numele celor 642 de donatori pot fi citite pe piatra tronului din biserică.

În anii 1930, o perioadă de mari reforme în Imperiul Otoman, a început un boom al construcțiilor în toate ținuturile bulgare. În acel moment, un decret al sultanului a permis construirea templului din Koprivștița și a fost realizată sub îndrumarea meșterului Usta Gavrail din Edirne, cu ajutorul a aproximativ 50 de meșteri constructori locali și meșteri constructori din Bratsigovo.

”Biserica Sfântul Nicolae și alte biserici similare copiază în mare măsură arhitectura caselor din perioada Renașterii Naționale, pentru că sunt contemporanele lor”, spune arh. Ivan Vasilev. „O astfel de paralelă poate fi trasată, de exemplu, cu Casa Lyutova, inclusiv decorul artistic din interior, specificul sculpturilor în lemn și al sculpturilor. Cu toate acestea, acest lucru este explicabil, deoarece au fost eliminate o serie de interdicții care împiedicau dezvoltarea deplină a arhitecturii bisericești.

Biserica Sfântul Nicolae cu două etaje, cu o galerie - un departament special pentru femei, are un plan cruciform și este o bazilică medievală cu trei nave, cu streașină de lemn tipică pentru Koprivștița. Și deși în epoca otomană bisericile nu trebuiau să fie mai înalte decât înălțimea unui turc călare pe un cal, templul nu a fost săpat în pământ.

Pictura interiorului bisericii și decorarea sa au necesitat o perioadă mai lungă, spre deosebire de cei doi ani ai construcției sale. În acest proces, se remarcă personalitatea misterioasă ff un pictor din Koprivshtitsa care a „lăsat moștenire” bisericii Sfântul Nicolae multe picturi murale și icoane.

”Hristo Encev cu pseudonimul Antonio Negrio a fost dus la mănăstirea Sfântul Munte de la mica mănăstire din Koprivștița și apoi i s-au pierdut urmele”, spune arh. Ivan Vasilev. „Din jurnalele sale, păstrate în Montana, unde a lucrat după Eliberare, înțelegem că a studiat pictura la Florența. Cu toate acestea, nu este clar dacă a urmat o academie de artă sau a luat lecții de la maeștrii locali. Din Florența, de unde probabil și-a primit porecla, a plecat la Constantinopol pentru a lucra cu maeștri italieni. După aceea, s-a întors la Koprivștița, iar mai târziu găsim icoanele sale în biserici din nordul Bulgariei, inclusiv în biserica Sfântul Chiril și Metodiu din Montana și în satul Medkoveț situat în regiune.

Din păcate, astăzi starea bisericii Sfântul Nicolae nu este bună - clădirea necesită reparații urgente și salvarea multor detalii, după cum reiese din studiul stării sale actuale, inclusiv prin intermediul unui model 3D.

”Este vorba despre așa-numitul „geamăn digital” al obiectului arhitectural - o copie exactă a templului împreună cu spațiile și clădirile adiacente”, explică arh. Ivan Vasilev și Svetlana Muhova. „Cu ajutorul acestei geometrii tridimensionale, pot fi eliminate orice caracteristici, dimensiuni, forme - tot ceea ce ne va fi necesar pentru intervențiile viitoare. M-am străduit să pun toate icoanele în locurile lor respective, adică toată pictura de icoane și decorațiunile murale, ca un fel de asigurare în caz de posibile deteriorări și o reacție cât mai competentă a celui care va restaura obiectul respectiv. Nu există nicio posibilitate ca o clădire veche de 180 de ani, chiar și cu o bună întreținere, să nu fie cel puțin parțial depreciată și elemente ale acesteia să nu necesite o intervenție relativ urgentă.”

Arhitectul speră că această abordare de ultimă generație va fi utilizată din ce în ce mai mult și că într-o zi va fi creată o arhivă digitală nu numai a bisericilor revival bulgare, ci și a obiectelor arhitecturale revival. Case, biserici, fântâni, poduri - exemple din toate acestea pot fi găsite în Koprivștița.

Dacă într-o duminică dimineața orașul dezvăluie frumusețea de mult păzită a locului construit în camerele sale și un sunet de clopot vă tulbură singurătatea, grăbiți-vă la Biserica Sfântul Nicolae.Aceasta este singura dvs. ocazie de a vă alătura credincioșilor din biserică, de a vedea cei doi arhangheli de pe altar, cel puțin o parte din cele 147 de icoane înscrise în registrele bisericii și acea bogăție spirituală adunată inclusiv în ținuturile îndepărtate ale Ierusalimului, în teritoriile de lângă Marea Egee și în Edirne.

Compilat de Diana Țankova (pe baza interviurilor lui Boian Bocev de la Radio Sofia al BNR)