Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Expediția polară bulgară va explora continentul de gheață pentru a 33-a oară

„În Antarctica avem cel mai important lucru - libertatea și dragostea dintre oameni”, spune liderul expediției, Prof. Hristo Pimpirev

Foto: Institutul Antarctic Bulgar

Cea de-a 33-a expediție polară bulgară se îndreaptă spre Antarctica pentru a-și continua cercetările științifice în cooperare cu oameni de știință din diferite țări.Pentru prima dată, călători din două țări balcanice - Grecia și Muntenegru, precum și din Emiratele Arabe Unite - se află la bordul navei bulgare de cercetare „Sfântul Chiril și Metodiu”.

„Suntem foarte solicitați pentru cercetarea științifică, ceea ce vine să arate că noi, bulgarii, suntem cu mult înaintea noastră în studiul continentului de gheață. În plus față de harta Antarcticii, suntem deja pe harta cu mările și oceanele”, spune profesorul Hristo Pimpirev, șeful expedițiilor științifice naționale și directorul Centrului Național de Cercetare Polară.

Bulgaria, împreună cu 28 de țări, guvernează o zecime din planeta noastră ocupată de cel mai sudic continent - Antarctica. Fiecare dintre aceste țări investește anual sute de milioane de dolari pentru a studia acest vast teritoriu, protejat de spiritul consumerist și adesea cuceritor al societății moderne. Pe baza așa-numitului Tratat Antarctica, care nu are analog în lume, ele guvernează în acord și cooperare un întreg continent bogat în resurse naturale și minerale.


Primul grup al celei de-a 33-a expediții bulgare în Antarctica va părăsi Sofia pe 8 noiembrie, iar cu o zi mai devreme nava „Sfântul Chiril și Metodiu” a părăsit Varna cu doi oameni de știință la bord care vor rămâne până la întoarcerea sa pe 14 aprilie, a declarat pentru Radio Bulgaria profesorul Hristo Pimpirev:

„Sosirea în orașul argentinian Ushuaia va avea loc înainte de Crăciun, când principalul grup de exploratori bulgari ai Antarcticii se va îmbarca pe navă. Avem un program foarte ambițios și o parte din acesta este finalizarea laboratorului științific, care a fost construit în întregime ca o facilitate de către membrii expediției anterioare. Acesta urmează să fie conectat la instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și purificare, pereții săi interni trebuie finalizați, laboratoarele trebuie instalate. Desigur, trebuie pusă în funcțiune și baza antarctică, deoarece în iarna întunecată și rece nu avem exploratori polari la fața locului.”

Prof. Hristo Pimpirev

Pentru prima dată, cercetătorii bulgari vor studia activitatea solară pe continentul de gheață, care este foarte puternică, deoarece există o gaură de ozon deasupra Antarcticii.

„Acesta este primul astfel de proiect științific legat de atmosfera înaltă și de spațiul cosmic”, adaugă șeful expediției. "Avem, de asemenea, un proiect de biologie care va studia peștii. Se pare că sunt observați mulți paraziți la ei, deși trăiesc în această cea mai curată apă de pe Pământ. De asemenea, vom explora resursele minerale din jurul bazei polare bulgare din Antarctica de Vest, deoarece este foarte bogată în minerale.”

Ca parte a proiectelor artistice, Marina Velikova, redactor muzical la Radioul Național Bulgar, va înregistra din nou sunetele din Antarctica. De asemenea, ea îi va fotografia pe oamenii de știință din expediție pentru a le prezenta chipurile într-o expoziție foto. O echipă de filmare va realiza un documentar complet pentru National Geographic.


Desigur, schimbările climatice sunt invariabil în centrul atenției cercetării științifice. Un exemplu al consecințelor sale a fost dat recent de inundațiile devastatoare din Valencia, care au provocat moartea a peste 200 de oameni. Iar Antarctica nu este nici pe departe acea oază îndepărtată căreia îi acordăm atenție mai ales datorită expedițiilor oamenilor noștri de știință - polii continentului se dovedesc a fi motorul acestui fenomen care amenință întreaga lume.

„Legătura este inextricabilă, deoarece sistemul climatic este comun întregii planete Pământ”, spune Hristo Pimpirev. „Ceea ce se întâmplă în Antarctica afectează restul planetei noastre și viceversa. Teritoriile populate poluează în principal atmosfera, iar aceasta este dinamică și circulă continuu pe glob. Astfel, inundațiile din Spania sunt tocmai rezultatul schimbărilor climatice - nu este normal ca atât de mulți oameni să moară într-o țară europeană foarte dezvoltată din cauza unui astfel de dezastru natural.”

Totuși, ne învățăm lecțiile astfel încât să nu fie prea târziu?

„Trebuie să ne uităm la modul în care poluăm mediul și mai ales atmosfera prin intermediul combustibililor fosili”, răspunde cercetătorul polar. „Marii poluatori sunt China și India, Africa de Sud, Indonezia, țările asiatice, dar celelalte țări nu sunt departe în urmă. Noi spunem: „Oamenii își vor pierde locurile de muncă odată cu închiderea minei de cărbune Marița Est și a centralelor electrice pe cărbune, dar faptul că am putea fi loviți de o ploaie torențială, în care sute de oameni vor muri, pentru că atmosfera se răzbună pe noi, nimeni nu îi acordă atenție”.


Viața pe Antarctica este viața viitorului, crede profesorul Hristo Pimpirev. Și dă exemple - pe continentul de gheață, oamenii trăiesc simplu, cu suflet, cu dragoste și se ajută reciproc. Poate că mediul natural impresionant deblochează acele sentimente de înțelegere și empatie atât de inaccesibile în restul lumii.

„În Antarctica nu există bani, bănci, invidie, trucuri murdare, viruși”, continuă cercetătorul. „Oamenii trăiesc ca niște prieteni - doar că există o viață proprie pentru că ești foarte separat de restul lumii cu un Ocean Sudic inospitalier, a cărui temperatură este de zero grade pe tot parcursul anului. Antarctica este ca o cu totul altă planetă - este Marte alb în contrast cu planeta roșie Marte. Pe ambele, cele mai scăzute temperaturi ajung la minus 89 de grade Celsius. Ambele reprezintă o pustietate pură, iar lumea animală este concentrată doar în zonele de coastă și este conectată la ocean. Așadar, nu este nevoie să mergem pe altă planetă când aici, pe Pământ, avem Antarctica.”


Cooperarea în condițiile aspre ale continentului de gheață este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât această cercetare științifică afectează viitorul întregii omeniri. Un exemplu al acestei empatii este ospitalitatea pe care baza bulgară o va oferi oamenilor de știință din peste șapte țări.

"Antarctica este extrem de bogată în resurse naturale ”, explică Hristo Pimpirev. „Iar aceste resurse, datorită cărora avem telefoane mobile, mașini, avioane, nave, sunt extrase din măruntaiele pământului. Dar pe celelalte continente, ele se termină - dacă nu există staniu, niobium, litiu, va trebui să ne despărțim de toate acestea și să ne întoarcem pe cai. Așadar, Antarctica va fi în mod inevitabil afectată de mineralele extrase, dacă vrem să facem progrese. Și dacă vrem să ne întoarcem la peșteri, nu le vom folosi”.


Natura, cercetarea științifică, contribuția nu numai pentru Bulgaria, ci și pentru restul lumii - toate acestea îl readuc pe omul de știință pe continentul de gheață an de an. El își amintește de povestea exploratorului polar francez Jean-Baptiste Charcot, care, la începutul secolului al XX-lea, și-a botezat nava Pourquoi pas („De ce nu”), răspunzând astfel curiozității oamenilor cu privire la ceea ce l-a împins spre acest continent sălbatic.

"Tocmai dorința omului pentru nou, pentru necunoscut este cea care ne-a împins să ajungem în acest punct - să punem piciorul pe Lună și să explorăm alte planete. Altfel, am fi stat în continuare confortabil în peșteră, unde ardea focul și nu am fi ieșit afară pentru a fi mâncați de fiare. Este atât de clar - o studiem pentru că este acolo, pentru că există”, spune Hristo Pimpirev.

Spiritul Antarcticii este liber, spune cercetătorul. „Acesta este cel mai important lucru pe care îl avem - libertatea și dragostea între oameni”.


Fotografii: BTA,Facebook/Bulgarian Antarctic Institute

Publicație în limba engleză:Rositsa Petkova




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

Foto: Facultatea de Filologii Slave a Univ. Kliment Ohridski

Profesoara și traducătoarea de limba română Lora Nenkovska a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural Român

Dr. Lora Nenkovska, traducător, profesor de limba română și cercetător la Universitatea din Sofia, se numără printre bulgarii care distinși pentru contribuția lor la consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Bulgaria. Decretele de acordare a..

publicat în 12.12.2024 la 10:30

Asociația bulgară a capitalului industrial solicită rescrierea bugetului 2025

Consiliul Național pentru Cooperare Tripartită a discutat proiectul de buget pentru 2025. Sindicatele și unele dintre organizațiile patronale și-au exprimat sprijinul pentru propunere. Potrivit lui Kancio Stoicev, vicepreședinte al Asociației Bulgare a..

publicat în 11.12.2024 la 15:30

Se reiau zborurile civile de la Sofia la Tel Aviv

Datorită îmbunătățirii condițiilor de operare a zborurilor civile în spațiul aerian al Israelului, transportatorul național își reia zborurile spre și dinspre Tel Aviv, începând cu 26 decembrie. Zborurile pe ruta obișnuită a ”Bulgaria Air” către Israel..

publicat în 11.12.2024 la 14:30