A da un sens succint evenimentelor dintr-un an întreg este, fără îndoială, o provocare, mai ales dacă vorbim despre politică. Alegerile anticipate pentru Parlament, care au devenit un fel de tradiție în această țară, au scos alegătorii la urne de două ori pe parcursul anului - o dată în iunie și o dată în octombrie. Prima dată a fost un vot 2 în 1 - pentru parlamentul național și pentru membrii Parlamentului European, dar, spre deosebire de deputații europeni, care își fac treaba de aproximativ șase luni, membrii parlamentului bulgar nu au reușit niciodată să facă treaba de a forma un guvern regulat, împingând astfel țara spre alte alegeri anticipate în octombrie.

Astăzi, la aproape două luni de la aceste ultime alegeri, încă nu avem un guvern, chiar dacă dialogul și perspectivele unui cabinet par mai optimiste acum. Unul dintre motivele importante pentru care trebuie format un cabinet regulat este necesitatea, după cum spun unii observatori, de a revizui bugetul țării pentru 2025, prezentat de actualul guvern interimar.

”Bugetul, așa cum a fost redactat, pare foarte cheltuitor pentru o țară care nu-și permite să cheltuiască atât de mult. De aceea, sper că va exista un guvern cu o majoritate clară care se va opune acestui lucru și, sperăm, că politica nu va începe să afecteze finanțele, astfel încât, în cele din urmă, bugetul, și viața economică ca atare, să cadă ostatice faptului că nu avem un guvern regulat”, spune sociologul Pârvan Simeonov, de la nou înființata agenție sociologică Myara, într-un interviu acordat Radio Bulgaria. ”Bugetul prezentat continuă practica de a canaliza bani în diferite sfere în care nu au existat reforme, punând diferite grupuri unul împotriva celuilalt.”

Vestea bună care a adus ușurare politicienilor și satisfacție întreprinderilor și publicului la sfârșitul anului 2024 a fost aderarea deplină a Bulgariei la spațiul Schengen, care va intra oficial în vigoare la 1 ianuarie 2025.

”Aderarea la Schengen este într-adevăr un lucru pentru care ne putem felicita, un pas în integrarea noastră europeană, însă este puțin probabil ca gustul popular să o vadă ca pe un fel de succes masiv”, spune Pârvan Simeonov.

Atingerea ultimului obiectiv național - aderarea deplină la spațiul Schengen nu înseamnă că nu ar trebui să avem mai multe obiective în viitor, spune sociologul și continuă să schițeze în ce direcție ar trebui să se îndrepte eforturile politicienilor și ale societății:

”Un astfel de obiectiv este reducerea cheltuielilor ineficiente. Spun acest lucru având în vedere discuțiile despre buget care au loc chiar acum. Al doilea obiectiv ar trebui să fie reducerea inegalităților sociale și regionale din țară, ca parte a unei politici mai ample dedicate bunăstării și capitalului uman al țării. Al treilea obiectiv național, deși mult mai abstract, este că fiecare sector din Bulgaria trebuie să aibă așa-numitele sale povești de succes. Este imperativ să începem să le insuflăm oamenilor încredere în ei înșiși, pentru că aceasta este o marfă care este rară în acest moment.”

Istoricul israelian Yuval Noah Harari spune că fără dialog și înțelegere a altor puncte de vedere nu există democrație funcțională. Acesta pare să fie un simptom mondial pe care îl observăm și în această țară de la izbucnirea pandemiei Covid-19. Dar este ceva cu care putem face față?

”Am fost întotdeauna un optimist pentru că știu că viitorul este ceea ce facem din el, iar realitatea socială în care trăim este rezultatul eforturilor noastre, dar este și o chestiune de motivație”, spune analistul politic Strahil Deliiski. „Da, caracteristica cheie a societăților democratice este capacitatea de a purta dialog. Cu toate acestea, este o funcție a înțelegerii și recunoașterii egalității politice. Într-o societate în care diferite grupuri se definesc intrând în conflict cu alte grupuri, acest lucru nu se poate întâmpla. Democrația contemporană are probleme profunde și cuprinzătoare deoarece este chemată să reglementeze relațiile politice într-un sistem social precum capitalismul secolului XXI. De aceea, mi se pare că este vorba de o discuție serioasă a modului în care capitalismul se raportează la posibilitatea de a reglementa problemele sale într-un mod democratic. Mă tem că noi, în Bulgaria, nu suntem pregătiți pentru o astfel de discuție, deși văd că se întâmplă în cadrul elitelor politice mondiale, dar, per ansamblu, suntem departe de asta. Acest lucru ne limitează la un plan de gândire foarte subțire în ceea ce privește democrația, ca și cum stoparea corupției va rezolva totul”, spune Strahil Deliiski, continuând să sublinieze un eveniment politic care nu s-a întâmplat niciodată în 2024 - eșecul de a forma un guvern regulat care să atingă obiective publice importante.

Bulgaria și lumea au ajuns într-un punct în care ar trebui cel puțin să încerce să construiască un nou sens, iar cel mai bine ar fi ca acesta să fie democratic.

”Au existat destul de multe încercări în direcția opusă, iar atunci când nu se fac eforturi pentru democratizarea relațiilor din cadrul societății sau dintre societate și elite, atunci astfel de alternative antidemocratice nu vor sta să aștepte o invitație, ci vor veni să stea singure lângă noi”, spune Strahil Deliiski.

Fotografii: bntnews.bg, BTA, BGNES