81% dintre bulgari cred că Adunarea Națională numește funcționari în funcție de afilierea la un partid

Criza parlamentară din Bulgaria a întârziat luni de zile alegerea șefilor organismelor de reglementare cheie, precum Comisia de Reglementare pentru Energie și Apă și Curtea Constituțională. Acum, după ce cea de-a 51-a Adunare Națională a format o majoritate guvernamentală și a numit un guvern, aceasta și-a îndreptat atenția către alegerea conducătorilor acestor organisme. În decurs de o săptămână, au fost ocupate posturi-cheie - președintele Fondului Național de Asigurări de Sănătate, un viceguvernator al BNB și o nouă componență a Comisiei de Reglementare pentru Energie și Apă cu reprezentanți numiți de partidele coaliției de guvernare.

”Aceste numiri înlocuiesc procesul legislativ normal. Partidele au cote pentru aceste organisme, iar locurile au fost deja convenite și alocate”, a declarat Teodor Slavev de la Institutul Bulgar pentru Inițiative Juridice într-un interviu pentru programul Horizont al BNR.

Cu toate acestea, bulgarii se așteaptă ca procesul de selecție pentru alegerea organismelor individuale și colective de către Adunarea Națională să fie negativ sau părtinitor. Acest lucru reiese dintr-un sondaj realizat de Global Metrics în numele Institutului Bulgar pentru Inițiative Juridice între 17 și 25 martie:

”82% cred că vor fi alese persoane apropiate de partidele politice și 77% cred că acestea vor fi numite pentru a servi interesele acestor partide politice. În acest sens, acestea nu vor fi numiri independente. Această selecție prestabilită pe care o face Parlamentul urmează același tipar ca selecția făcută de partidele politice atunci când își desemnează candidații pentru diferite funcții - atât pentru Adunarea Națională, cât și pentru autoritățile locale. Ei caută persoane a căror principală caracteristică este loialitatea.”

Este esențial pentru Bulgaria să aibă instituții publice și administrație independente și profesioniste. 90% dintre respondenți au considerat că societatea civilă ar trebui să fie implicată într-un fel sau altul, prin intermediul ONG-urilor, în procesul de alegere a autorităților.

”Modul în care au fost alese oficialitățile până acum sugerează că sunt în căutarea unor oameni care nu vor contesta această majoritate și care o vor susține în cazul unor alegeri anticipate”, spune Teodor Slavev. Acesta adaugă că partidele ar trebui să înțeleagă că independența autorităților de reglementare este și în interesul lor:

”Aceste instituții ar asigura fair-play-ul. Dacă ele servesc puternicilor zilei, vor fi înlocuite în timp. Dacă le servesc interesele la un moment dat, s-ar putea să se întoarcă împotriva lor la un alt moment, ceea ce am observat și care este teama din spatele faptului că nu mergem mai departe cu alegerea Consiliului Superior al Magistraturii, a Inspectoratului și a Comisiei Anticorupție în acest moment. Deși regulamentul de procedură pentru acestea este gata în comisie, el nu a trecut prin plen din cauza lipsei de cvorum, tocmai pentru că nu există nicio garanție că majoritatea (o majoritate calificată de 160 de persoane) va oferi astfel de persoane obediente”.

Există motive de îndoială cu privire la criteriile de selecție a persoanelor pentru funcții importante și dacă expertiza și experiența profesională sau loialitatea față de partid sunt factorii principali. În acest context, putem cita, de asemenea, știrea conform căreia Parchetul European a deschis o anchetă administrativă cu privire la posibilele abateri comise de procurorul european bulgar, Teodora Gheorghieva. Anunțul a fost făcut după ce în această lună au fost difuzate online înregistrări care ar fi arătat o conversație din ianuarie 2020 între Gheorghieva și fostul anchetator Petio Petrov, cunoscut sub porecla Pepi Euro-ul, care ar fi un lobbyist în sistemul de justiție.

Potrivit acuzațiilor din înregistrările video, Pepi Euro-ul a fost implicat într-un plan de eliminare a concurenților lui Gheorghieva în alegeri. Parchetul European nu a comentat direct conținutul filmărilor, dar a subliniat că independența fiecărui procuror din sistemul său este „esențială pentru misiunea instituției”. În acest context, Teodor Slavev, reprezentant al Institutului Bulgar pentru Inițiative Juridice, a declarat pentru BNR:

• Laura Kövesi o va ancheta pe o procuroră europeană bulgară

”Atacurile la adresa procurorului nostru european au venit după un eveniment organizat de noi - un interviu pe care ea l-a acordat ziarului Capital, în care a semnalat probleme specifice - cum anchetele procurorului european în Bulgaria sunt obstrucționate de instituțiile bulgare. În acest interviu, ea spune direct că vede presiuni politice în spatele acestei situații. Este remarcabil faptul că acest organism (Procurorul European - n.r.) reușește să găsească o oportunitate de a-și revizui și, eventual, de a-și curăța propria imagine - ceea ce Consiliul Superior al Magistraturii nu a demonstrat că poate face.Același standard ar trebui să se aplice și aici dacă acest lucru se confirmă”.

”Procurorului Public European îi va fi foarte greu să-și efectueze revizuirea fără a se baza pe instituțiile bulgare, care sunt experte în falsificarea realității”, a declarat expertul, adăugând că societatea bulgară ar trebui să ceară instituțiilor «să-și facă treaba». Vremea organizațiilor societății civile nu a trecut, a insistat analistul. Societatea recunoaște legitimitatea organizațiilor societății civile, deoarece încrederea în instituții precum guvernul, parlamentul, mediul de afaceri și mass-media este în scădere dramatică.

Textul se bazează pe un interviu realizat de Silvia Velikova, BNR-Horizont

Fotografii:BGNES, BTA, BNR - Ani Petrova