Un nou punct culminant al tensiunilor dintre Sofia și Skopje. Motivul este votul care va avea loc pe 4 iunie în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European cu privire la o declarație referitoare la progresele înregistrate de Republica Macedonia de Nord în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Documentul conține, ca să spunem pe șleau, unele texte controversate care recunosc „identitatea, cultura și limba macedoneană veche de secole” – o formulare respinsă categoric de Bulgaria.

Raportul a fost în pregătire de luni de zile, dar subiectul a intrat în atenția publicului la jumătatea lunii mai, când premierul Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, a declarat că „ar prefera să includă spaniolii și portughezii” în constituția țării sale decât bulgarii.

Aceasta a fost urmată de o reacție așteptată din partea parlamentului bulgar. La 30 mai, Adunarea Națională a adoptat în unanimitate o declarație în care afirmă că nu va ceda niciun centimetru din acordurile oficiale încheiate la nivel european în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022. Condiția esențială, acceptată de Skopje, este includerea bulgarilor în constituția țării ca „națiune fondatoare a statului”, garantându-le protecția drepturilor.

Așa cum era de așteptat, intențiile autorităților din Macedonia de Nord de a obține recunoașterea „identității și culturii macedonene vechi de secole” prin raportul de progres al Parlamentului European, susținut de un lobby semnificativ la nivel înalt, s-au lovit de rezistența europarlamentarilor bulgari de la Bruxelles.

Potrivit europarlamentarului Andrey Kovatchev din Grupul Partidului Popular European, care este activ implicat în această chestiune, se așteaptă ca Parlamentul European să reafirme decizia convenită anterior la nivelul UE, și anume că Macedonia de Nord trebuie să includă mai întâi bulgarii în constituția sa, pentru a putea face pași către aderarea la UE.

”Atât deputații bulgari în Parlamentul European, cât și membrii guvernului au afirmat clar că rămânem ferm pe pozițiile noastre și că nu poate fi vorba de nicio modificare a condițiilor pentru începerea negocierilor”, a subliniat Andrey Kovatchev.

El a pus accentul pe termenii ”identitate modernă” și ”limbă modernă”.

”Poate ar trebui să facem o precizare cu privire la identitatea și limba macedoneană modernă. Aceasta este o realitate – atunci când oamenii spun că se identifică ca etnici macedoneni, trebuie să acceptăm această realitate, chiar dacă este clar că sunt descendenți ai bulgarilor macedoneni. Cu toate acestea, nu putem și nu vom accepta niciun fel de referințe istorice sau identitate macedoneană într-un context istoric. Unii cetățeni din Macedonia de Nord se identifică ca macedoneni, în timp ce alții se identifică ca etnici bulgari. Și acest din urmă grup este supus presiunilor”, a adăugat eurodeputatul Andrey Kovatchev.

Termenul ”identitate modernă", pe care partea bulgară insistă să îl utilizeze, a stârnit duminică ultimele critici din partea prim-ministrului Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski. ”Sunt îngrijorat de încercarea unui deputat european din partidul GERB, aflat la guvernare în Bulgaria, de a introduce în raport un amendament care califică identitatea macedoneană drept «prezentă», ceea ce scoate în evidență politicile din era Jivcov, care, din păcate, sunt încă vii în rândul politicienilor de la Sofia”, a declarat Hristijan Mickoski în timpul unei vizite la Institutul de Sănătate Publică, pe 1 iunie, potrivit BGNES.

Este important de menționat că prim-ministrul Macedoniei de Nord nu putea avea cunoștință de propunerile prezentate, care sunt cunoscute doar de cei șapte „raportori din umbră” implicați în raport și de raportorul principal, Thomas Weitz – cel puțin nu prin canale oficiale.

Primul care a tras semnalul de alarmă cu privire la problemele îngrijorătoare legate de raportul de progres al Macedoniei de Nord a fost europarlamentarul Ivaylo Valchev, din grupul Există un Astfel de Popor și din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care este unul dintre raportorii alternativi pentru progresul vecinilor din sud-vestul Bulgariei. El și-a exprimat rezervele cu privire la această chestiune într-o scrisoare oficială adresată președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

”Aceasta ridică alte întrebări – de câte ori a solicitat raportorul pentru Macedonia de Nord, Thomas Weitz (din Partidul Verde European), opinia Bulgariei? Vă spun eu – nici măcar o dată. El a avut o singură întâlnire cu reprezentanții statului bulgar, la inițiativa părții bulgare, comparativ cu aproape 40 de întâlniri cu partea macedoneană", a declarat Ivaylo Valchev pentru Radio Bulgaria. El și-a exprimat, de asemenea, satisfacția față de poziția clară a Adunării Naționale în sprijinul intereselor Bulgariei.

”În acest moment, sarcina mea, în calitate de reprezentant al Bulgariei și al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, este să mă asigur că formulările incluse în raport corespund adevărului istoric și realității politice”, a declarat eurodeputatul Ivaylo Valchev.

Potrivit fostului eurodeputat Anghel Dzhambazki, din VMRO, recunoașterea potențială a unei ”identități macedonene vechi de secole” reprezintă o ștergere și un furt al istoriei bulgare.

”Acesta este rezultatul unei activități de lobby politic bine organizate de Skopje în Parlamentul European și o consecință a inacțiunii cu adevărat rușinoase a instituțiilor bulgare, a parlamentului, a Ministerului Afacerilor Externe, precum și a majorității europarlamentarilor bulgari, cu câteva excepții, precum domnul Valchev”, a declarat Angel Dzhambazki.

Potrivit acestuia, includerea unei astfel de „identități macedonene false” într-o declarație a PE reprezintă o problemă majoră pentru Bulgaria. ”Bulgaria nu poate contesta dorința nimănui de a-și crea propriile legende și mituri, dar trebuie să apere adevărul istoric”, a declarat profesorul Ivan Ilchev, fost rector al Universității din Sofia și membru al Comisiei mixte Bulgaria-Macedonia de Nord pentru probleme istorice și educaționale.

În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că problemele noastre sunt „microscopice” pentru europeni, care sunt interesați în primul rând de pacea în Balcani și nu sunt familiarizați cu fundamentele acestei chestiuni, a adăugat el.

Impasul din relațiile bilaterale la nivel de stat se reflectă și la nivel de experți – Comisia mixtă Bulgaria-Macedonia de Nord pentru probleme istorice și educaționale continuă să funcționeze de jure, dar în practică nu produce rezultate, a remarcat profesorul Ivan Ilchev.

Rămâne de văzut dacă Bulgaria va reuși să-și apere interesele naționale și să contracareze eforturile de lobby din partea Skopje, iar răspunsul va veni foarte curând, pe 4 iunie. În plus, Radio Bulgaria a aflat din surse din Parlamentul European că deputații bulgari se pregătesc să ia măsuri suplimentare în această chestiune, care nu au fost încă făcute publice.

Publicat și tradus de Vlad Mitev

Fotografii: BTA, BGNES, Parlamentul European, Pixabay