La mijlocul lunii septembrie, sărbătoarea creștină tradițională a Sfintei Cruci (14 septembrie) marchează începutul unuia dintre cele mai așteptate procese agricole – campania de recoltare a strugurilor. Anul 2025 nu face excepție, dar din cauza unei serie de factori, recolta de struguri din acest an nu se preconizează a fi la fel de bună ca în anii precedenți. În ciuda acestui fapt, interesul pentru investiții – atât din partea bulgarilor, cât și a multor străini – în sectorul vitivinicol din Bulgaria crește într-un ritm vertiginos.

Seceta, dar nu numai, este motivul pentru care randamentele sunt mai mici, a declarat inginerul Krasimir Koev, directorul Agenției Executive pentru Viticultură și Vinificație, pentru Radio Bulgaria:

”Situația este următoarea: ceea ce se întâmplă aici se întâmplă și în Europa veche, în țările lider în viticultură și producția de vin – Franța, Italia, Portugalia, Germania. Toate se confruntă cuaceeași problemă a secetei. Situația nu se datorează doar secetei. De la sfârșitul lunii aprilie, am avut și multe pagube cauzate de înghețuri. De aceea, considerăm că anul acesta este un an zero pentru unele plantații, deoarece aceste înghețuri nu permit viței de vie să se dezvolte și să rodească. Un alt motiv care a redus semnificativ randamentele în comparație cu un an normal a fost grindina care a căzut în multe locuri din țară.”

Spre deosebire de 2024, când au fost ploi destul de abundente care au dus la dezvoltarea bolilor în podgorii, anul acesta este unul secetos, ceea ce înseamnă că fructele, respectiv materia primă extrasă din ele, sunt mult mai puține ca cantitate.

”Anul acesta, din cauza lipsei ploilor, strugurii au fost feriți de boli. Partea proastă este că au devenit mai mici ca boabe, cu mai puțin suc”, explică ing. Koev. ”Dacă într-un an normal randamentul de 1 kilogram de struguri este de 60%, adică 600 de mililitri, acum este chiar sub 50%. Recolta de struguri din 2025 va fi mai mică decât în anii precedenți în ceea ce privește cantitatea. Și în ceea ce privește calitatea, îndrăznesc să spun că strugurii au indicatori foarte buni.”

Este un fapt incontestabil că imaginea Bulgariei ca destinație viticolă și vinicolă este încă vie, afirmă categoric directorul Agenției Executive pentru Viță de Vie și Vin. Ca dovadă, el citează statistici conform cărora din 363 de crame din Bulgaria, 128 sunt deținute de străini, inclusiv conți francezi, mari companii occidentale, cetățeni din Italia, Spania etc. Motivul este în principal condițiile bune pentru dezvoltarea masivelor viticole, prețul scăzut al terenurilor, precum și subvenționarea bună a plantării de noi suprafețe - aproape 80% din valoarea investiției.

”În general, în fiecare an avem o creștere a numărului de noi crame, în zonele din care sunt eliminate plantațiile vechi care nu sunt competitive și sunt construite altele noi. Între 10 și 12 mii de decari participă la programele de restructurare și conversie în fiecare an”, a spus ing. Krasimir Koev.

În prezent, alte 11 crame sunt în curs de construcție, planificate până în 2026. În plus, străinii rămân impresionați de puritatea solurilor bulgare, pe care o stabilesc prin analize comparative.

Cu toate acestea, exportul total de vin a scăzut de-a lungul anilor, pandemia Covid fiind „punctul de cotitură”. Atunci Bulgaria a pierdut piața chineză, unde se vindeau cantități semnificative, iar din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, Bulgaria a pierdut ambele piețe, care apreciau în mod tradițional calitățile vinului bulgar.

În același timp, însă, producția internă rămâne hegemonică pe piața internă - aproximativ 85% din vânzările de 110 milioane de litri pe an sunt produse bulgare.

Exporturile Bulgariei către Africa sunt, de asemenea, în creștere - vinul intern ajunge în 15 țări, precum Egipt, Algeria, Congo etc.

Și totuși - în ciuda recoltei slabe de struguri, este puțin probabil ca prețurile vinului și ale altor băuturi alcoolice să crească din cauza concurenței din partea țărilor neafectate de condiții climatice nefavorabile, cum ar fi Australia, de exemplu, prevede ing. Krasimir Koev.

Fotografii: BTA, BGNES

Publicație în limba română: Vlad Mitev