Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2025 Toate drepturile rezervate.

Repere ale culturii muzicale bulgare: Rapsodia compozitorului Veselin Stoyanov

Veselin Stoyanov (1902 – 1969)
Foto: arhivă

Potrivit unor muzicologi autorizați, compozitorul bulgar Veselin Stoyanov este ”o personalitate interesantă și, în anumite privințe, contradictorie, deja oarecum uitată”. De la începutul noului secol, s-a considerat că opera sa ”nu prezintă interes pentru muzicologia bulgară”. Fără interes pentru muzicologia bulgară – ce păcat!

Contribuția lui Veselin Stoyanov la cultura bulgară și, în special, la educația muzicală bulgară este mai mult decât demnă. Nu întâmplător Școala Națională de Arte din Ruse poartă numele său.

Școala Națională de Arte „Prof. Veselin Stoyanov” din Ruse

Muzicianul excepțional a crescut în familia proeminentului compozitor, pedagog și om public Anastas Stoyanov, originar din Șumen. La Academia de Muzică a fost instruit de fratele său mai mare, Andrei Stoyanov – un pianist, compozitor, pedagog și teoretician renumit, academician al Academiei Bulgare de Științe. Fratele mai mic, Veselin, a început să dea lecții private de pian și teorie muzicală imediat după întoarcerea sa de la Viena, unde a absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică, specializarea pian și compoziție.

La vârsta de 35 de ani, a fost numit lector de teorie muzicală la Academia de Stat de Muzică din Sofia. Din 1945 a fost profesor de compoziție și forme muzicale, din 1952 – decan al facultății de teorie, din 1956 până în 1962 – rector al Conservatorului de Stat din Bulgaria (cum a fost redenumită academia). La începutul anilor 1950, a fost pentru o perioadă directorul Operei din Sofia, dar cea mai importantă contribuție a sa a fost în domeniul pedagogic. Veselin Stoyanov a introdus în profesia de compozitor artiști bulgari talentați și valoroși, precum Todor Popov, Dimitar Petkov, Stefan Remenkov, Ivan Marinov, Alexander Tekeliev, Victor Ciucicov.

Compozitorul Franz Schmidt, profesorul lui Veselin Stoyanov la Viena

Marea moștenire pe care au primit-o de la profesorul lor nu este doar rezultatul studiilor cu Franz Schmidt la Viena. Aceasta include concertele Filarmonicii din Viena și spectacolele Operei din Viena; cunoștințele vaste despre operele lui Mozart și Beethoven, Brahms și Wagner, Bruckner și Mahler, Richard Strauss, Arnold Schoenberg și Alban Berg; întâlnirile cu muzicieni de renume mondial: Rachmaninoff, Horowitz, Kreisler, Huberman, Gieseking, Backhaus...

Într-o scrisoare adresată rudelor sale din perioada studiilor la Viena, Veselin Stoyanov acordă o atenție specială compozitorului Schoenberg. Tradiționalul și modernul în artă, percepute și înțelese, influențează propriul său stil de compoziție, formarea formelor și orchestrația. Când s-a întors în țara natală, experiența vieneză a fost sintetizată cu cunoștințele sale despre folclorul bulgar. Rezultatul a fost prima sa operă - „Regatul femeilor” și capodopera simfonică - suita „Bai Ganyo”.

Portretul lui Veselin Stoyanov, 2002, autor: Atanas Atanasov

Colegii săi îl numesc „virtuozul orchestrei” datorită gândirii sale instrumentale profunde, simfonizării dezvoltate dramaturgic, utilizării tehnicii leitmotivului, armoniei bogate și orchestrației luxuriante, adesea exotice.

În opera sa sunt prezente două poziții estetice. Prima provine din conceptul general al naționalului pentru generația sa - legat în mod necesar de arta populară. A doua este dorința de a-și exprima propria personalitate fără inhibiții și fără a se încadra într-un sistem stabilit și impus. Acest artist caută în permanență un echilibru între gusturile sale personale și cele stabilite oficial. Exemple vii sunt opera „Salambo”, precum și baletul ”Popa Joan”.

Vesselin Stoyanov este de mult timp un clasic recunoscut, unele dintre lucrările sale instrumentale continuă să răsune pe scena bulgară, iar atractivitatea suitei simfonice „Bai Ganyo” și a Uverturii festive este mai mult decât relevantă.


Și totuși, „Rapsodia”, creată special pentru Radio Național Bulgar în 1956, este adevărata emblemă a acestui compozitor bulgar. Interpretată adesea de orchestrele bulgare din anii 1950 până în anii 1980, ea rămâne o capodoperă a muzicii clasice bulgare. Partitura strălucitoare și inspirată demonstrează trăsăturile cele mai caracteristice ale stilului autorului său – emoționalitate captivantă, orchestrație magnifică, nuanțe melodice și armonice inimitabile.

Vă oferim Rapsodia lui Veselin Stoyanov într-o interpretare clasică - de către Orchestra Simfonică a Radioului Național Bulgar, dirijată de Vasil Stefanov.

Fotografii: archives.bnr.bg, bg.wikipedia.org, orgelwettbewerb.at, library-haskovo.org, arhivă

Publicație în limba română: Vlad Mitev




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

DARA și Kamen & Rusto cu o interpretare modernă de club a hitului muzical „Nedei”

În timp ce înregistrează noi melodii, DARA revine și asupra unor hituri muzicale anterioare. La opt ani de la lansare, una dintre piesele iconice ale cântăreței, „Nedei”, a revenit într-o versiune modernă de club. În acest remix, Kamen & Rusto..

publicat în 15.09.2025 la 13:15
Emil Dimitrov

Repere ale culturii muzicale bulgare: cântecul iconic al lui Emil Dimitrov ”Țara mea, Bulgaria mea”

”Mă frustrează faptul că bulgarii care trăiesc pe toate continentele plâng când interpretez melodia ”Țara mea, Bulgaria mea”. Vorbesc și cântă despre patria lor, plângând. Iar conducătorii noștri nu le pasă de asta...”, sunt cuvintele lui Emil Dimitrov,..

publicat în 12.09.2025 la 14:00

Artiști din diferite generații se reunesc pentru a împărtăși viziunea lor despre dragoste în Timp Futur

Orlin Goranov are darul rar de a face fiecare melodie să fie complet a lui — și Timp Futur nu face excepție. Povestește despre o dragoste care depășește timpul și încercările. Piesa a fost scrisă și produsă de Jeason Brad Lewis, alter ego-ul lui Ludmil..

publicat în 09.09.2025 la 17:15