Proiectul de buget de stat a fost adoptat în primă lectură de Parlament pe 21 noiembrie, însă schimbările propuse pentru cadrul financiar al anului 2026 au declanșat un conflict deschis între coaliția de guvernare, condusă de GERB, și opoziție, alimentat și de nemulțumirea sindicatelor și a patronatelor.

Fostul premier Nikolai Denkov, reprezentant al partidului „Continuăm Schimbarea”, avertizează că „există toate motivele pentru proteste, care vor fi serioase și abia încep”. El susține că proiectul de buget dezavantajează atât cetățenii, cât și mediul de afaceri, motiv pentru care formațiunea sa organizează blocaje ale Parlamentului, cerând revizuirea documentului înainte de votul final din a doua lectură, programat până la sfârșitul lunii.

Ministrul Finanțelor, Temenujka Petkova, apără proiectul adoptat în primă lectură, susținând că acesta garantează stabilitatea financiară pe termen lung a Bulgariei. Conform estimărilor, până la sfârșitul anului viitor, datoria publică va ajunge la 31% din PIB, iar deficitul bugetar ar trebui să fie de 3%.

Vicepremierul și socialistul Atanas Zafirov sprijină, la rândul său, varianta actuală a bugetului și îndeamnă la evitarea „modificărilor inutile” între cele două lecturi parlamentare. El argumentează că proiectul conține măsuri esențiale, asupra cărora nu pot fi făcute compromisuri.

Fostul ministru al Finanțelor, Vladislav Goranov, recunoaște că „orice buget poate fi îmbunătățit”, dar subliniază că actuala propunere este „compromisul posibil” și documentul pe care majoritatea de guvernare este dispusă să îl susțină.

Euro și creșterea veniturilor – în centrul dezbaterii

Introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2026, conferă o miză suplimentară dezbaterilor. Guvernul afirmă că majorarea veniturilor, inclusiv a salariului minim, este necesară pentru a calma temerile populației privind trecerea la noua monedă. Salariul minim ar urma să ajungă la 620 de euro la începutul lui 2026.

Bugetul prevede și alte schimbări importante: creșterea contribuțiilor sociale cu 2% din 2026 și încă 1% din 2028, majorarea plafonului maxim al bazei de contribuții la 2352 de euro (o creștere de 11,4%) și indexarea pensiilor cu aproape 8% de la 1 iulie 2026, conform „regulii elvețiene”.

Reacții dure din partea mediului de afaceri și a sindicatelor

Angajatorii critică modul „mecanic” în care guvernul crește veniturile prin majorarea contribuțiilor și a cheltuielilor, fără reforme. Ei avertizează că povara suplimentară asupra contribuțiilor va crește costurile cu forța de muncă cu 8–10%, va duce la scumpiri, va încetini investițiile și va extinde economia subterană.

Sindicatele consideră majorarea de 5% a salariilor din sectorul public insuficientă, având în vedere inflația de 5,3%. Nemulțumirile se acumulează deja în administrația publică: angajații Institutului Național de Statistică și ai Institutului Național de Asigurări Sociale protestează și cer creșterea salariilor cu 20%.

Confederația sindicală KNSB a anunțat noi acțiuni de protest începând cu 24 noiembrie, solicitând o politică salarială care să asigure o creștere de 10% în sectorul public.