Bulgaria se confruntă cu al șaptelea scrutin parlamentar rapid consecutiv în trei ani. Motivul este că, din nou, toate cele trei mandate exploratorii pentru formarea unui cabinet pe care președintele le înmânează partidelor reprezentate în parlament au eșuat.

Cu ajutorul analistului politic Gallup International Balkan, Svetlin Tachev, încercăm să aflăm în ce stare se află democrația și sistemul politic din Bulgaria. 

Ceea ce vedem este deprecierea formațiunilor politice, spune el, deoarece "cu cât au loc mai des alegeri, cu atât mai mult acestea nu pot oferi alegătorilor nimic nou, iar aceștia, la rândul lor, nu pot găsi o alternativă". Dar mai există o problemă:

"Cred că această criză a democrației se îndreaptă spre o situație de guvernare temporară, deoarece trăim aproape permanent în condițiile unui guvern de interimat, iar mandatele unui număr de instituții și de membri ai organismelor de reglementare au expirat. Această guvernare temporară pune țara la o răscruce de drumuri, deoarece cu cât criza politică și criza democrației se adâncesc mai mult, cu atât vor fi mai multe voci care vor spune că modelul este depreciat și trebuie înlocuit cu unul nou, iar acesta este cel mai periculos lucru. Problema nu este în sistem, ci în elita politică care și-a pierdut reflexul de a guverna.”

Pe lângă prezența scăzută la vot cu care au fost aleși deputații celei de-a 50-a Adunări Naționale, parlamentul a demonstrat încă un simptom al crizei democrației - un număr deconcertant de deputați independenți (39), dintre care unii au devenit independenți practic imediat după constituirea sa.

Cheia gestionării crizei politice constă în optimizarea procesului, nu în măcelărirea lui, spune analistul politic și adaugă:

"Votul preferențial a fost un exemplu de optimizare, oferind un element de vot majoritar în listele de candidați stabilite de partide, iar de-a lungul anilor, oamenii au învățat cum să îl folosească eficient. Votul prin dispozitiv electronic a fost, de asemenea, o optimizare, chiar dacă au existat discuții cu privire la rentabilitatea sa sau nu, dar a optimizat votul într-o asemenea măsură încât a redus drastic numărul de buletine de vot nule și, într-o anumită măsură, a redus numărul de voturi "corporative". Mecanismele de acest tip pot îmbunătăți treptat starea procesului electoral și a democrației, dar în loc să căutăm modalități de a face ca acest lucru să se întâmple, suntem mai degrabă hotărâți să îl distrugem", spune Svetlin Tacev și continuă să explice:

"Când faci schimbări în constituție care vizează o anumită persoană în loc să urmărești îmbunătățirea democrației, atunci rezultatul a fost că Curtea Constituțională a respins toate schimbările legate de sistemul judiciar, dar nu le-a respins pe cele legate de cabinetul interimar. Ceea ce înseamnă că, atunci când se fac schimbări, acestea trebuie să se bazeze pe ceea ce există deja, nu să îl măcelărească.

Iată cum explică Svetlin Tacev prezența scăzută la vot, care a atins nivelul cel mai scăzut la precedentele alegeri din iunie, când 34,41% din totalul persoanelor cu drept de vot s-au prezentat efectiv la urne:

"Se pare că prezența la vot ar putea continua să scadă, ceea ce arată că apatia publicului din Bulgaria se răspândește, iar acest lucru ar putea fi considerat un semn de protest. Atunci când refuză să participe, alegătorii spun că nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă. Scăderea prezenței la vot delegitimează Adunarea Națională, dar scade și numărul de voturi necesare pentru ca partidele noi, mici și exotice să depășească pragul de 4 % pentru a intra în parlament, ceea ce nu va însemna decât o Adunare Națională și mai fragmentată, ceea ce va face și mai dificilă formarea unui cabinet."

Fotografii: Facebook/Svetlin Tacev, Ani Petrova-BNR, BTA